Scânteieri din umbră (fragmente)
de Miralena Milany(2009)
1 min lectură
Mediu
II
biciuiți de cravașa vântului
arborii plâng
despletind argintul fulgilor
pe brațele nopții
prin haiducia
vremii desfrunzite
caut cântecul străpuns al amintirilor
ca printr-un muzeu antic
dar
mă regăsesc
în cioburile oglinzilor
cu primăveri albe
și scăpărări de vise
XI
vino,
cu inima potir de farmece
cu scânteieri de raze în pupile
cu flaute de zâmbete și doine
vino,
zările surâd zglobii
dorul te strigă din flăcări
poteca sufletului e argintată
vino
tremură petalele visului
și vioara din mine cântă
ca un plâns în pustiu
XIV
potop de reflexe
în aur desfrâu
se rup în oglinda
fluidă din râu
și brațul reflux
azvârle topaz
șirag de mărgele
pe malul-grumaz
undeva în creasta
muntelui pripor
plânge despletit
sălbatic izvor...
doar gorunii aud
ecou depănat
mătănii de rugă
cu crengile bat.