Venetia
de Mihai Eminescu(2004)
1 min lectură
Mediu
S-a stins viata falnicei Venetii.
N-auzi cantari, nu vezi lumini de baluri:
Pe scari de marmura, prin vechile portaluri.
Patrunde luna, inalbind peretii
Okeanos se plange pe canaluri...
El numa-n veci e-n floarea tineretii,
Miresei dulci i-ar da suflarea vietii,
Izbeste-n ziduri vechi sunand din valuri.
Ca-n tintirim tacere e-n cetate
Preot ramas din a vechimii zile,
San Mare sinistru miezul noptii bate.
Cu glas adanc, cu graiul de Sibile.
Rosteste lin in clipe cadentate:
\"Nu-nvie mortii - e-n zadar, copile!\"
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mihai Eminescu
- Tip
- Poezie
- An
- 2004
- Curent
- Romantism
- Cuvinte
- 81
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Mihai Eminescu. “Venetia.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/mihai-eminescu/poezie/venetia-2Intrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
