Cu mâne zilele-ti adaogi
de Mihai Eminescu(2003)
1 min lectură
Mediu
Cu mâne zilele-ți adaogi,
Cu ieri vieața ta o scazi,
Și ai cu toate astea \'n față
De-apururi ziua cea de azi.
Când unul trece, altul vine
În astă lume a-l urma;
Precum când soarele apune,
El și răsare unde-va.
Se pare cum că alte valuri
Cobor mereu pe-același vad,
Se pare cum că-i altă toamnă,
Ci \'n veci aceleași frunze cad.
Naintea nopții noastre imblă
Crăiasa dulcii dimineți;
Chiar moartea însăși e-o părere
Și un visternic de vieți.
Din orice clipă trecătoare
Ãst adevăr îl înțeleg,
Că sprijină vecia \'ntreagă
Și \'nvârte universu \'ntreg.
De-aceea sboare anu-acesta
Și se cufunde în trecut,
Tu ai ș\'acum comoara \'ntreagă
Ce \'n suflet pururi ai avut.
Cu mâne zilele-ți adaogi,
Cu ieri vieața ta o scazi,
Având cu toate astea \'n față
De-apurure ziua de azi.
Priveliștile sclipitoare,
Ce \'n repezi șiruri se diștern,
Repaosă nestrămutate
Sub raza gândului etern.