În marea trecere
de Lucian Blaga(2003)
1 min lectură
Mediu
Soarele-n zenit tine cântarul zilei.
Cerul se daruieste apelor de jos.
Cu ochi cuminti dobitoace în trecere
îsi privesc fara de spaima umbra în albii.
Frunzare se boltesc adânci
peste o-ntreaga poveste.
Nimic nu vrea sa fie altfel decât este.
Numai sângele meu striga prin paduri
dupa îndepartata-i copilarie,
ca un cerb batrân
dupa ciuta lui pierduta în moarte.
Poate a pierit subt stânci.
Poate s-a cufundat în pamânt.
În zadar i-astept vestile,
numai pesteri rasuna,
pâraie se cer în adânc.
Sânge fara raspuns,
o, de-ar fi liniste, cât de bine s-ar auzi
ciuta calcând prin moarte.
Tot mai departe sovai pe drum -
si, ca un ucigas ce-astupa cu naframa
o gura învinsa,
închid cu pumnul toate izvoarele,
pentru totdeauna sa taca,
sa taca.
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Lucian Blaga
- Tip
- Poezie
- An
- 2003
- Curent
- Modernism
- Cuvinte
- 125
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
Lucian Blaga. “În marea trecere.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/lucian-blaga/poezie/in-marea-trecereIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.