Eva
de Lucian Blaga(2002)
1 min lectură
Mediu
Eva
Când sarpele intinse Evei marul, îi vorbi
c-un glas ce rasuna
de printre frunze ca un clopot de argint.
Dar s-a intamplat ca-i mai sopti apoi
si ceva la ureche
încet, nespus de încet,
ceva ce nu se spune în scripturi.
Nici Dumnezeu n-a auzit ce i-a soptit anume
cu toate ca asculta si el.
Si eva n-a voit să-i spuna nici lui Adam.
De-atunci femeia ascunde sub pleoape o taina
si-si misca geana parca-ar zice
ca ea stie ceva,
ce noi nu stim,
ce nimenea nu stie,
nici Dumnezeu chiar.
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Lucian Blaga
- Tip
- Poezie
- An
- 2002
- Curent
- Modernism
- Cuvinte
- 92
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Lucian Blaga. “Eva.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/lucian-blaga/poezie/eva-2Intrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.