Lupii
de Louis MacNeice(2008)
1 min lectură
Mediu
Nu mai vreau să fiu reflexiv,
Să invidiez și să disprețuiesc lucrurile nereflexive,
Să aflu patos la câini, în caligrafia nedezvoltată,
La fetele care-și fac părul și în toate castelele din nisip
Înecate în ceasul de somn al copiilor, făcute una cu țărmul.
Mareea vine și pleacă, nu vreau
Să-i subliniez mereu fluxul sau permanența,
Nu vreau să fiu cor tragic sau filozofic,
Ci să-mi ațintesc privirea numai asupra viitorului apropiat,
Iar după aceea reverse-se marea peste noi.
Veniți,dar, voi toți,veniți mai aproape, formați un cerc,
Þineți-vă de mâini și lăsați să se creadă că mâinile
Înlănțuite vor ține la distanță lupii apelor
Care urlă de-a lungul coastei noastre. Și să se presupună
Că nu-i aude nimeni de-atâta vorbă și râset.
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Louis MacNeice
- Tip
- Poezie
- An
- 2008
- Cuvinte
- 121
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Louis MacNeice. “Lupii.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/louis-macneice/poezie/lupiiIntrebari frecvente
Comentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.