Recviem
de Ion Panait(2010)
1 min lectură
Mediu
De ce-ai fi tu albastru? Printre vise
Mi-e sufletul prădat de heruvimi,
De roua revărsându-se-n lumini
Ca o petală-a lacrimei proscrise –
Gândul amar sub faldurile ceții
Viu bumerang plutind provocator
Sub scheunatul vulpilor uor
În albul de pojar al dimineții –
Și-apoi de dor, și de cireși, de cai
Amușinând tarlale de otavă
Sămânța unui gând lins de otravă
În dreptul unei nopți prin care n-ai
Mai trecut cu inima, să pot
Pricepe lumea, duhul vag al sorții
Acoperit de lincșii dulci ai morții
Spre estuarul viselor înnot –
Urechea lumii, devotații maci
Frumos prânzind pe canavaua pieții
Și în eterul grav al dimineții
Se desconspiră rana. Ce-ai să faci?