Chemări
din revista Gândirea, XVIII, nr. 8, octombrie 1939
de Gherghinescu Vania(2010)
1 min lectură
Mediu
Tărâmuri noui se deschid înlăutru
Și spre zare nouă - cărările;
Altei vieți - poate morței -
Îi aud în ecouri chemările.
În mine însumi, mă adun
Cu fiecare zi tot mai mult -
Chemările, chemările,
Mai înțelegător să le-ascult.
Cine împrăștie ceață
Pe ochii privind în afară?
Cine, fără milă, brăzdează
Bolta frunții de ceară?
Glasul de pretutindeni
Lunecă pe-a inimii vioară
Ca un arcuș înnebunit
Care mângâie și omoară...
Cine, din nevăzut,
Cu armonioasă voce de ger,
Poruncește să mă împart
Între pământ și cer?
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Gherghinescu Vania
- Tip
- Poezie
- An
- 2010
- Cuvinte
- 87
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Gherghinescu Vania. “Chemări.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/gherghinescu-vania/poezie/chemariIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
