Rugaciune de poet
din \"Poeme suparate rau\", Ed.Conphys,2003
de George Tarnea(2004)
1 min lectură
Mediu
RUGÃCIUNE DE POET
Fă-mi Doamne rost de-o axiomă
Mai rezistentă la purtat,
Să pot răzbi,din vomă-n vomă,
Cu optimismul prescurtat…
Că-i prea pe dos ce se întâmplă
În lumea asta de consum.
Mi-au răsărit trei crini la tâmplă
Dar cum pot,Doamne,să-mi asum
Nemăsurata lor lumină –
Care nu pare-a scăpăta –
Fără o diplomă divină
Semnată chiar de mâna ta
De-aceea te și-ntreb,Stăpâne
A tot ce-i încă mărginit,
După uitare,cum rămâne
Cu partea mea de infinit ?