privirea
(jurnalul ei)
de florina zaharia(2004)
1 min lectură
Mediu
aseară eram frumoasă. străzile învățau să meargă desfăcându-se în sus înspre mine luîndu-mă-n brațe.
îți spuneam că mă strivești cu privirea de-aia sunt frumoasă. că ochiului tău îi bate inima în ochiul meu.
aseară pielea ta prăbușită peste rochia mea nu-mi mai ajungea. aveam mâinile împleticite și cerneala
scâncea decupată din pleoape.
mi se părea tot timpul că deasupra inimii mele se leagănă mușcătura ta.
*
s-a rupt scrisul. mâna a continuat să existe și mi-a fost frică.