Și totuși prostuțele mormane de icre...
de Cristian Simionescu(2005)
1 min lectură
Mediu
Găzduit deseori și în gaură de șarpe,
pînă și teama că oglinda-ți suge chipul
îți taie sufletul în două? Oare ești vanitos
dacă încerci să reziști, dacă pînă și un morman
de icre devine feroce în tenacitate?
Inima prinsă între cleștii racului e un depozit
de cocaină.\"Ai grijă de tine și de frigul din iulie\"
Pîndeam bezna nopții prin șira spinării:\"Ai grijă
de tine, ești în pîntecul unui rac, captivitatea-i
și salvare, cum și delfinul în gîndurile apei sacre:
dacă îl scoți pe mal, nisipul îl sufocă, șira spinării
pleznește.\" Picăturile zilelor faste sînt mai ușoare
decît gambele unei furnici. Se împart halucinogene
prin nările disperaților, ia uitați-vă puțin prin golul
care speră!
Atît de mulți înghițiți într-o picătură!
Ai grijă de tine, oamenii mici și prostuții
își fac cuib pînă și între trupurile celor împreunați.
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristian Simionescu
- Tip
- Poezie
- An
- 2005
- Cuvinte
- 136
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristian Simionescu. “Și totuși prostuțele mormane de icre....” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/cristian-simionescu/poezie/si-totusi-prostutele-mormane-de-icreIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.