De-atâția ani...
de Autor anonim - diverse(2006)
1 min lectură
Mediu
De-atâția ani...
De-atâția ani a stat Iisus
În pragul casei tale,
Dar tu zăvorul greu i-ai pus
Cu multele-ți greșale.
Tu azi te-mpotrivești mereu,
Dar nu ți-e teamă oare,
Că s-a sfârșit și Harul Său,
Și lunga Lui răbdare?
Când glasul Lui te cheamă iar,
Iubitul meu, ascultă,
Primește al iertării har,
Căci vina ta e multă.
Și va veni un ceas amar,
O vreme de obidă,
Când vremea Sfântului Său Har
Pe veci o să se-nchidă.
Iar tu vei rămânea pe veci
În focul de afară,
În nesfârșit amar să treci
A iadului povară.
Dar chinul cel mai greu și-amar
Va fi încredințarea,
C-a fost și pentru tine-un har,
Dar i-ai respins iertarea.