Alexandru Ungureanu›Texte in proza

Îmi aduc vag aminte, că a fost o vreme când mă deplasam pe deasupra, stăpânit de dispreț pentru toată această colcăială vegetală. „Ridică macheta —

Valurile, agitate de furtuna ce abia se sfârșise în zori, se furișau până la baza stâncii, încercând să urce. Nereușita le despica într-un evantai

* Reactorul genetic funcționa bine, ceea ce nu se întîmplă chiar totdeauna. De multe ori, din cauza paraziților electrici din atelierul de sudură,