"totul era întunecat" – 20139 rezultate
0.03 secundeMeilisearchanefi noris saihan
In a fi eu asa cum credeam ca sunt am gasit mai mult decat o simpla persoana , am inteles si am vazut prin mine mai mult decat ceea ce am crezut ca sunt, am vazut mai multi de eu fiecare mai diferit axat pe ceva mai special am inteles am aflat am studiat si am apreciat ca nu doar durerea razbate in inima mea distrusa de ganduri.Ravasit complet , insa , intr-o lume intunecata de nepasta poluorii si a distrugerii , prea oarba pentru a simtii si a intelege ca se mai poate daruii iubire m-am izolat intr-un colt umbrit ferit de lumina pentru ca oamenii sa nu il poata vedea.Cuvintele sunt multe dar prea putine insa pentru a povestii viata unui om cu toate ca sunt atat de putine un autor se straduieste .Un somn lung pare cam am trait intr-o lume necunoscuta parca candva din care acum in sfarsit trezit de sunetul disperarii si agoniei umane , in sfarsit trezit de tot ce era odata de tot ce visam intrepatruns printre randuri de pagini in care aratam totul , am ajuns sa inteleg ca a simtii...
3 poezii, 0 proze
Andrei Zotinca
Numele meu este Andrei, m-am nascut in 1988 8 Iunie, in Bucuresti. La sfarsitul primului semestru din clasa a 2-a, m-am mutat (la decizia parintilor desigur) in Baia Mare, orasul unde locuiesc si acum. Pot sa zic ca pana pe la varsta de... 16 - 17 ani, am fost un om normal. De curand, parca as fii intr-o astenie cronica si continua de primavara, vara, iarna, toamna; Totul ce era 'realitate' pana acum... a devenit ca o proiectie cu subiect anost si in direct a vietii pe care nu o mai simt. Aiurea. Sunt deschis la discutii oricine doreste sa poarte o discutie, sa ma cunoasca, sa imi reproseze ceva sau sa ma trimita la origini... este bine venit sa ma contacteze pe ID-ul de Yahoo! Messenger: o_detch_o@yahoo.com
2 poezii, 0 proze
TDTraian Dorz
Literatura sensibilitatii religioase românesti a avut în poetul Traian Dorz una din vocile sale de o expresie cu totul aparte, am putea spune unica, prin profunzimea trairii religioase. Poetul a vazut lumina zilei în noaptea de Craciun a anului 1914, în catunul Râturi (azi Livada Beiusului) din comuna Mizies, judetul Bihor, în apropiere de Beius. Parintii sai, Constantin si Maria, erau buni gospodari si crestini respectati în sat pentru cinstea si vrednicia lor. Era unicul copil la parinti si, bineînteles, acestia voiau sa-l vada ajungând un bun gospodar la casa lui si un sprijin de nadejde la batrânete. Baiatul însa se simtea nascut pentru altceva, mai bun. Iubea cartea, citise tot ce era de citit în micuta biblioteca a scolii primare si în aceea a bunului sau învatator, Savu Halbac. Dar, tocmai acum, la terminarea celor sapte clase, a intervenit ceva, un eveniment-cheie, în viata copilului Traian Dorz, care i-a schimbat traiectoria existentei sale. La examenul de încheiere a celor...
45 poezii, 0 proze
Ionita Roxana Georgiana
Fiintele inaripate incepura sa se desprinda incet din acea draperie miscatoare, incaperea se umplu de fluturi, iar atmosfera era incarcata de batai de aripi. Maria care statea ingenuncheata in acea camera se trezi inconjurata de acele fiinte miscatoare. Totul in jurul ei era intr-o forfota continua. Biroul era invadat de fluturi. Parul ii era plin de aripi de fluturi ce aveau sa ii creeze o criza Mariei. Isi privi umarul si bratul. Fluturii misunau pe hainele ei, erau agitati, o innebuneau.
2 poezii, 0 proze
SDSchiopota Dragos
Nu sunt cunoscut in lumea intreaga, de parca toti am fi intregi, sunt totusi un om cu capul pe umeri,daca nu as fi, nu s-ar mai povesti,era intr-o noapte cu ceata, pe la ora cincisprezece dupa-masa, chiar treizeci de minute mi se pare,cu mult soare si vant ancestral, fara miros,inodor dar insipid si in loc sa strig "Mama", n-am strigat nimic, s-au suparat si au plecat impreuna, ea cu sexul opus, el invers.Totul s-a terminat cat ai zice peste, apoi a venit viata si inca sunt inchis in ea.Acum scriu si tot muncesc, c-asa-i bine, omenesc...
41 poezii, 0 proze
Lucia Eniu
„Rețetă pentru timpul viitor” „Românul s-a născut poet“. Există un adevăr concentrat în această scurtă propoziție, fapt de care m-am convins încă o dată, citind versurile tinerei poete Lucia Eniu. A vorbi despre un nume nou în poezie este mult mai greu decât în cazul „veteranilor“, iar dificultatea este cu atât mai mare cu cât persoana care transpune în versuri crâmpeie din sufletul său este mai puțin cunoscută. Versurile Luciei sunt atât de normale, încât poeta, din modestie, după ce le așternea pe hârtie, le depozita prin toate ungherele sufletului, neîndrăznind să le scoată la lumină. La lumina tiparului, desigur, căci ele au lumina lor. Pentru autoarea acestor bijuterii lirice, totul este simplu și firesc, însă este supus unei analize foarte atente și – mai era cazul să o spun? – tradus în limbaj poetic. Se miră atât de firesc trecerea timpului, care pe mulți îi sperie: Nu știu ce are timpul/ cu mine/ de-mi cere mereu/ să-mi mut gardul/ c-un veac/ mai încolo. (Uimire), iar pentru...
5 poezii, 0 proze
BBBjørnstjerne Bjørnson
Bjørnstjerne Martinus Bjørnson (n. 8 decembrie 1832 - d. 26 aprilie, 1910, Paris) a fost poet, prozator, dramaturg, ziarist și om politic norvegian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1903, supranumit Victor Hugo al Norvegiei, cel mai de seamă reprezentant al literaturii scandinave moderne, după Ibsen. Motivația Juriului Nobel: "ca recunoaștere a marii, nobilei și variatei sale activități literare, distingându-se întru totul prin prospețimea inspirației și prin minunata puritate a sufletului" S-a născut în localitatea Kvikna din ținutul Østerdalen. Tatăl său era pastor luteran de țară, iar mama era fiica lui Richard Nordraak, compozitor autor, în 1864, al muzicii imnului național norvegian pe versurile din 1856 ale lui Björnson. Studiază dreptul la Christiania. În anul 1857 a fost director al teatrului din Bergen, iar în 1859 a condus ziarul "Aftenbladet" din Christiania. Între anii 1865 - 1868 a fost director al Teatrului național din Christiania și a...
0 poezii, 0 proze
Evie Lowe Stella
Dragă tată, Din nefericire aseară am ajuns acasă la D. abia pe la opt, când ușa de la intrare scârțâie dacă încerci să o sugrumi. Am lăsat-o baltă și Mai bine îl omor pe D., ceea ce am și făcut. Mai departe nu m-am mai deplasat prin apartament decât în genunchi. Sub patul lui am găsit o cutie de confetti resigilată artizanal, cu scotch. Apucând-o cu mâna stângă, am încercat pentru prima oară în viața mea să eructez zgomotos (in memoriam, probabil). N-am reușit. Am căscat. Fără poftă. Benzile adezive s-au rupt, capacul s-a ridicat. Sinceră să fiu, în momentul ăla mi se părea că adevărata succesiune e cu totul alta. Mâinile Mele au plonjat înăuntru și-am văzut că pe Degetele Lor Lipicioase se înghesuiau aceleași confetti roșii care burdușeau și Sângele Sărmanului D. Am scormonit mai departe și aha: pe fundul cutiei era o scrisoare, adresată mie (de aici încolo, apa din cadă s-a tot revărsat peste buza de fontă, Gâlgâind În Surdină). Am citit repede: era vorba despre același lucru, sunt...
3 poezii, 0 proze
Chelaru Maria Rozalia
Totul e relativ...
26 poezii, 0 proze
AZAlexandra Z
Totul trece!
11 poezii, 0 proze
totul era întunecat
de Ela Victoria Luca
lucrurile apropiate se tot îndepărtează, pe scări printre umbre sunt eu cea încă vizibilă, mintea devine un oraș iluminat prea devreme podurile lui scârțâie sub greutatea sinucigașilor sau a celor ce...
Un gand, un sentiment, o inima ce bate neincetat!
de Ana-Maria Balas
Totul era intunecat in mintea mea ca o noapte neagra fara luna. In furtuna gandurilor, speranta inca mai traia, usoara ca un fulg ramas intr-un cuib pustiu, la orice adiere aflandu-se in pericol...
Venirea Lui Mesia
de Irina David
La început totul era întunecat Dar s-a făcut din voia lui lumină, Pentru cei ce mai apoi din tină Prin puterea Domnului s-au întrupat. Căzând mai jos ca praful din Genune Aveau nevoie de un Salvator....
Facerea
de Ioana Camelia Sîrbu
La început, suflul cuvântului Se desfășura bezmetic într-un sunet inert Totul era întunecat în pântecele primordial al Dumnezeului. Trezirea s-a scurs ca un strigoi în liniște Doi frați gemeni se...
Singuratate
de Nicolaescu Dan Gabriel
Singuratate... Ganduri sumbre pun stapanire pe mintea mea ca niste monstrii nemilosi.iarasi nu pot dormi..o stare perpetua de anxietate mi-a cuprins sufletul..si din nou au revenit temerile..ma simt...
anemone ecaterina II
de Fernando Vidal
Erau trei într-o seară la vecinul pe care cu greu îl puteam spiona si ziua. Nu avea jaluzelele trase de data asta, unghiul nu era perfect, dar am reusit sa vad ca nu era singur. Au iesit, si-au...
Casa de pe plajă
de Filip Ruxandra
Mi-am continuat treaba fără să mai aștept nimic în schimb, fără să pun întrebări și fără să mai iau în seamă micile fenomene ce se petreceau în casa de pe plajă. Nu am mai intrat în nicio cameră după...
Vise?!
de Iliescu Alexandru
\" ... omul a fost creat.Dar ce e paradoxal, e ca si el poate creea...\".De cate ori ai vrut sa scrii, sa canti, sa faci versuri, sa pictezi, sa sculptezi? Eu stiu ca intotdeauna am vrut sa pot sa...
Despachetez, împachetez valiza
de Ioana Florea
voiam să plec, nu știu unde, trebuia să împachetez totul să fie în ordine valiza de care ma împiedecam mereu aștepta lângă ușă mă simțeam ca o fantomă bântuind o casă străină rătăcind undeva într-o...
creionul albastru
de alina elena serban
Creionul albastru ... Mara era elevă în clasa a patra step. Era o fetiță frumoasă, brunetă cu ochi mari și albaștrii. Îi plăceau foarte mult desenele cu frunze. Avea chiar un început de colecție în...