Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"subțire mai este cerul azi"9226 rezultate

0.04 secundeMeilisearch
37 rezultate
Ana VirlanAV

Ana Virlan

AutorAtelier

www.anavirlan.ro http://www.anavirlan.ro/biografie.html ------------------------------------------------------- Cronică literară ("Convorbiri literare", iunie 2007) Cristian LIVESCU DOI POETI ZÃBAVNICI – NICOLAE BOGHIAN, ANA VÎRLAN „subțire peliculă transparentă/ prin care trecem în divinitate” Un poet din tagma discreților zăbavnici este Nicolae Boghian (n. 2 febr. 1946, Ghigoiești, Neamț) aflat în urmă cu mai bine de trei decenii printre laureații Concursului de debut al Editurii Eminescu, alături de Gabriel Chifu, de care ne-am ocupat în numărul trecut. Volumul Ofranda mișcării (1976) anunța un autor sedus de explorarea imaginară a misterului helladic, cu mitologia și metafizica sa care au marcat atît de puternic destinul omului modern. Pe urmele lui Ion Pillat, și el fascinat de farmecul egeic (în Tărm pierdut și Scutul Minervei), de perfecțiunea templelor și coloanelor de porfir, la umbra cărora centaurii și nimfele coboară parcă spre a pluti prin iarba cu asfodele, Nicolae...

25 poezii, 0 proze

Ene StefanES

Ene Stefan

AutorAtelier

Optimistul: –Eu știu că ești sătul de mine, Aceeași voce prea subțire, Ce scârțâie pe scăriță Pană sus la muzicuță... Da` n-am ce să fac, NU tac, că-s pui de dac, și pac, plac! Și mâine, când n-oi mai vrea să vorbesc, Parcă-n inimă-ți clipesc... Neutrul: –Da! Eu, pe el, îl vreau! Să-mi cânte l-aspirator, Mor! de plâns, când ia ficatul, Și spală de noroi păcatul... Optimistul: –Ca’așa-i în poker, sa iei asu’, la-nceput Ca dup-aia să spui: „Mut!”... E și-un final de catapult. Neutrul(menținând sinfonia aprobării): –De când așa ceva am vrut! Pesimistul: –Da` nu-i bine, că numai ține: Același om, cu alta poantă, Aceeași inimă curată, Același sictir valabil, Și-altă-ntorsătură de scalpabil! Resemnatul: –Nu-i la fel, să vorbești cu-n pix și-o hârtie Vreo două ore la beție... Furiosul: –Nu!... Stop! Mai taci odată! Că nu poti vorbi de lumea toată... Și filosofia ta-i cam’lată! Și se zbate, adormită, Și-a ta găină-i coc-codăcită! Paranoicul: -Da! așa e, că-i o glumă Și-o glumă va ramâne,...

7 poezii, 0 proze

DG

dar George?

AutorAtelier

Incep si ma termin in aceasi clipa, in aceasi esenta diluata a starilor. Incerc sa inteleg clipa innoirii si inevitabila clipa a deznadejdi. Si totul nu depinde decat de noi. Devenim ce vrem, e raspunderea noastra, indiferent de jocurile subtile ale detinului. Timp este destul, asta conteaza cel mai mult. Am o stare care incepe sa semene cu viata, am niste ganduri care incep sa semene a idei. Cred ca inima incepe sa bata incet, incet sa nu produca proabusiri.

1 poezii, 0 proze

Ion ChiricIC

Ion Chiric

AutorClasic

Ion Chiric (n. 28 iulie 1940, com. Gohor (jud. Galați), d. 8 mai 1999, Galați) a fost un poet și prozator șaptezecist, de asemenea jurnalist și editor. A practicat în poezie un neomodernism discret, preocupat de metafizic, fără stridențele manieriste ale perioadei anilor '70. A condus cenaclul "Ștefan Petică" și, după 1989, editura gălățeană "Porto-Franco" și revista omonimă. Studii: Școala Generală Nr. 1 Gohor; Școala Profesională Siderurgică Nr. 1 Galați (1954-1957); Liceul "Al.I. Cuza" Galați; Institutul Pedagogic Galați - Facultatea de Filologie (1966) Activitate socio-profesională: muncitor la Uzina Laminorul de Tablă Subțire Galați; corespondent al cotidianului "Scânteia tineretului"; director al Editurii "Porto-Franco" Galați (din 1991); întemeietor al revistei de cultură și al editurii "Porto-Franco"; președinte al Societății Scriitorilor "C. Negri" Galați Afiliere: membru în Consiliul Național al Uniunii Ziariștilor Profesioniști; membru al Societății Scriitorilor "C. Negri"...

1 poezii, 0 proze

CC

Cristina Climov

AutorAtelier

Sunt un cesornic stricat Sunt un ceasornic stricat Minutarul meu se incapataneaza Sa-mi masoare timpul in sentimente. Secundele-s undeva Prin memoria mea temporara Un soi de fotografii fara culoare. In loc de rama mi-au turnat Un val subtire de eternitate Si atingeri cu vise. Am sa ma asez De acum inainte Pe noptiera veche a tuturor bunicilor din lume Sa le servesc diminetile singuratice Cu caldura si timp infinit.

8 poezii, 0 proze

Cristiana PetrariuCP

Cristiana Petrariu

AutorAtelier

Poezia e un joc de imaginatie despre lucrurile subtile ale eului!

18 poezii, 0 proze

Viorica PopVP

Viorica Pop

AutorAtelier

Născută sub numele de Cilibiu în localitatea Ștefan cel Mare, județul Neamț. Am copilărit în comuna Filipești, județul Bacău,unde am absolvit școala generală de 8 clase. Am absolvit liceul în Rîșnov, județul Brașov. Am absolvit Școala de Artă-pictură în Tîrgoviște. Sunt membru a Societății Scriitorilor din Tîrgoviște, din anul 2007 și am publicat următoarele volume de poezii: "Din suflet pentru suflet", "Pași spre viață" - poezii pentru copii, "Amprente de papagali", "Aspirații subtile". Pasiuni - pictură și poezie. Iubesc oamenii, natura și animalele.

213 poezii, 0 proze

subțire mai este cerul azi

de Calotescu Tudor Gheorghe

aproape că avioanele plutesc pe sec se aud gândurile piloților se văd frânturi din visele pasagerilor chiar se pot pipăi câteva zâmbete profesionale iar aici jos printre flori abia mijite o duzină de...

PoezieAtelier

Cotidian

de Dan C

Cerul era înnorat și învelea blocul spre care mă îndreptam, și o dată cu el și pe mine, ca o pânză moale. Vântul îmi răcorea fața, care încă îmi ardea, și foșnea printre frunzele copacilor. Aducea,...

ProzăAtelier

10%

de Constantin Iliescu

Astăzi cerul este senin și curat ca-n palmă. Este ora 11.00. La umbra nucului din livadă joc șah cu Alex, vecinul meu în vârstă de 12 ani. Prima partidă a câștigat-o el în cinci minute. Alex este un...

ProzăAtelier

inimă mustind

de Cristina-Monica Moldoveanu

Cel mai ușor mi-e să povestesc despre miezul sufletului meu sau despre stelele mustind lumină pe cerul curat...Ce altceva pot spune mai adevărat? Oamenii de știință povestesc că orice prunc se naște...

Atelier

De morte cum figuris

de Ioana Petcu

E o cameră cu doi pereți și jumătate, suspendată deasupra apei pe care spectatorii trec înot. Din off cineva fluieră o melodie cunoscută la vremea aceea. Pereții sunt arși, petece de tapet și citate...

Atelier

Bătrâna

de Marian Malciu

Fă-te, suflete, copil Și strecoară-te tiptil Prin porumb cu moț și ciucuri, Ca să poți să te mai bucuri. („Creion” - Tudor Arghezi) Era prima zi de duminică a acestei primăveri în care Tudor a reușit...

ProzăAtelier

Steaua Polară

de Ioan-Mircea Popovici

Stau întâmplările pe marginea zilei. De dimineaţă tare, cu mult înainte de răsăritul Soarelui, clipa lungă aşteaptă Ecoul Tăcerii Dintâi… Între Perseidele din August și Ursidele din 17-25 Decembrie,...

Atelier

Filă de jurnal

de Razvan Claudiescu

Sunt într-o curte, Cu topogane, Leagăne, Balansoare, Stând pe-o bancă, Ea e tare udă, De ce oare !? De la roua depusă, Chiar azi dimineață, Și privind în jurul meu, Zăresc copaci cheli, Fără vreo...

PoezieAtelier

Merele Inorogului

de Ioan-Mircea Popovici

Așa începe ziua de azi. Vinerea este cea mai bună zi de ieșit în peisaj...Vezi unde este rogojina mea cu tabla de şah pe ea? Cu ea a început povestea de la Pescărie cu numele de Şah cu hazardul. Cu...

Atelier

Mâncătoarele de ruj de buze din Casablanca (15)

de Doru Ciucescu

S-a nimerit ca 1 Mai 1996 să cadă într-o zi de miercuri. Pe atunci locuiam la Casablanca, într-una din cele 14 garsoniere ale unei vile cu un etaj, cunoscută sub denumirea "Gulag", deoarece locatarii...

ProzăAtelier

Moartea ca un șifonier

de Vasile Munteanu

haina mea de aer, guler către stele, sufletul cu nasturi, buzunar la piept - „Cum e cerul, trup?”, mă întreabă teama, sternul desfăcut într-un unghi prea drept țesătura-i veche, se destramă pielea,...

PoezieAtelier

Acum, pentru altădată...

de Ioan-Mircea Popovici

O fi şi-o păţi, până s-or nimeri Frunzele de tei să cadă Chiar când inima mea începe să vadă În fiecare frunză, o amintire Şi-o bucurie, din inima ta Pe farul meu, de-ar fi să jur Clipele mele s-ar...

Atelier

Alte nouă dune

de Ștefan I. Nenițescu

I Taie tăcut. Din înceata creștere-a cărnii suie statuia de piatră. Totul se mișcă întru parabole lucii, aureolându-și taina cea veșnic trăită. Ce e mai greu, când îți este deopotrivă cu ce-i ușor,...

PoezieClasic