"scrumbie albastră cu soț" – 214 rezultate
0.03 secundeMeilisearchValentina Mantea
5 poezii, 0 proze
Charles Cros
Charles Cros (n. 1 octombrie 1842 - d. 9 august 1888) a fost un poet și inventator francez. A fost născut în Fabrezan, Aude, Franța, 35 km la est de Carcassonne. Cros era un poet și scriitor umoristic cunoscut. Cea mai cunoscută scriere a lui este poezia "Scrumbia afumată", considerată ca fiind una dintre capodoperele umorului absurd. El e cunoscut mai ales datorită faptului că a inventat niște procedee ce aveau să stea la baza fotografiei. A mai făcut și îmbunătățiri la tehnologia telegrafiei. Charles Cros a murit la Paris. Engleză Charles Cros (October 1, 1842 - August 9, 1888) was a French poet and inventor. He was born in Fabrezan, Aude, France, 35 km to the East of Carcassonne. Cros was a well-regarded poet and humorous writer. He developed various improved methods of photography including an early color photo process. He also invented improvements in telegraph technology. Poetry In the early 1870s Cros had published with Mallarmé, Villiers and Verlaine in the short-lived weekly...
19 poezii, 0 proze
scrumbie albastră cu soț
de Yigru Zeltil
Se ia o scrumbie cu un ochi de rezervă, se scoate ochiul de rezervă pentru a-l pune la gaura cheii ușii - asigurând astfel securitatea națională - și se tăvălește scrumbia în vopsea albastră de la...
Strada Primorska
de marin badea
Nu încerci să-ți explici această fascinație. Poate e ceva atavic. Când homo erectus, sătul de vânătoare, prin stepele Eurasiei, imediat cum a început să stăpânească focul, câinele, calul, a decis...
Dumnezeul naiv al culorilor
de Adriana Marilena Stroilescu
prima cântare te-aștept în fiecare zi la piață sub o umbrelă galben colorată să mă lipesc iubitule de coapsa ta precum un melc pe frunza de salată rotesc volane verzele-n jupoane în miez cu tivuri...
Glumă de primăvară
de Stephan Roll
Te-am văzut într-o păpădie, umblai singură în papuci, tăiai din lună câte o felie și-ți adia trupul ușor, a tei și a nuci. Te-ai urcat apoi pe o petală, ca să pui o șoaptă în glastră, de ce-ți dădea...
Berbantul Oscar și spioana adâncurilor, Angie
de Dragoș Vișan
Oscar nu știe de când a răsărit printre alge, dacă a ieșit din icre ori ca pui viu din burta maicii sale. Are două inimi, fiecare cu trei camere, pentru că prima inimă trebuie s-o dăruiască lui...
piscicultură sau la ce sunt bune determinatoarele de animale și ce ar trebui ele să ne transmită nouă, niște oameni
de Bogdan Geana
azi a trecut o doradă, azi a trecut un calcan, azi a trecut o roșioară, azi a trecut un fitofag, azi a trecut o știucă, azi a trecut un somn, azi a trecut o scrumbie, azi a trecut un șalău, azi a...
Poem cu mări foarte albastre și gri...
de Iulia Elize
-1- De sepii ai pofti să-mi dai la cină, Sunt șipotul, mi-e părul așternut, La `tini, pe brațe, ca un vis lumină Spre întrupare, îmi voi face scut. -2- Mai ții corabia, de ieri, la Tulcea? Ea...
Corolă de zboruri setea noastră atavică
de Maria Elena Chindea
icar uitase de mult alfabetul văzduhului ieșirea din labirinturi ațoase își cerea vama datina celui ce-și îmbracă obstinat candoarea căzuse în derizoriu tâmpla suna a gol de vis nici un tumult al...
ghem
de Valeriu D.G. Barbu
a sucit calendarul Crăciunul spre noi, bradului anul acesta trebuie să mă aplec să-i pun steaua vor fi colinde sms, spaghetti și niciun fulg . deasupra Romei un punct albastru, dorul viu și rotund ....
Fiul Risipitor
de Radu Tudoran
Hai să coborâm, hai înapoi în odaița noastră! Nu mi-e frică de ploaie. Am să-i cer părintelui Gherasim o sobiță, am să aduc lemne, am să fac focul; tu să nu faci nimic. Să stai în pat și să fii cât...
Discurs asupra Struțocămilei
de Ioan Flora
Ea nu-i nici vultur, nici castor, nici câinele mării, ea nu-i nici bâtlan, nici uliu, nici coțofană, nici inorog, nici nevăstuică, nici căprioară de Arabia; ea nu-i nici dropie, nici cămilă cu două...
Pasul rosu al zilei (fragment)
de Iulia Elize
Barca tocmai a ieșit ca să muște din mare, este atât de frumoasă, draga mea!, mă simt cu adevărat fericit. În fapt, mă sprijin cu o mână de catargul ăsta de brad, deasupra pânzele albe mă năucesc,...
Scrisoare nevestei mele
de Iulia Elize
Barca tocmai a ieșit ca să muște din mare, este atât de frumoasă, draga mea!, mă simt cu adevărat fericit. În fapt, mă sprijin cu o mână de catargul ăsta de brad, deasupra pânzele albe mă năucesc,...
Atâtea paseri și-au scrumit umbra când și-au băut timpul
de Maria Elena Chindea
îmi lipsește simțul orientării (o rudă amabilă mi-a spus că mi-a fost furat de pe tava cu daruri la tăierea moțului) așa că pierd destul de des cărarea spre mine răscruci enervante invadează...
VOI, NEBUNII.
de andre ganz
În centrul scenei – o masă cu o scrumieă și un scaun; lateral : Chelnerul, în rest întuneric. Intră El, se așază la masă, cu fața la public EL -Vatman! Hai că mi-e sete. CHELNERUL se apropie -Da, vă...
Pe scuturi rugăciunea
de Maria Elena Chindea
benevol învins de albastru deșir ventriculul până la capătul zborului împins cu un puls mai departe la fiecare maree cu pupile umbra sortează oasele după expunere și flotabilitatea visului în vene...
Altă noapte
de Gabriel-Vincențiu Mălăescu
Motto: Pustie și albă e camera moartă … Și focul în vatră se stinge scrumit … Poetul, alături, trăsnit stă de soartă, Cu nici o schinteie în ochiu-adormit … Alexandru Macedonski – Noaptea de...
Noaptea de decembrie
de Alexandru Macedonski
Noaptea de decembrie Pustie si albă e camera moartă... Si focul sub vatră se stinge scrumit...-- Poetul, ălături, trăsnit stă de soartă, Cu nici o schinteie în ochiu-adormit... Iar geniu-i mare...
