"să mătur rugina din oase" – 23027 rezultate
0.05 secundeMeilisearchCharles Dickens
Charles John Huffam Dickens (n. 7 februarie 1812 – d. 9 iunie 1870) a fost un romancier englez. Se naște la 7 februarie 1812, în Portsmouth, Hampshire, ca fiu al lui John și al Elizabethei Dickens. În 1817, familia sa se mută în Chatham, Kent, în 1822 mutându-se din nou, în cartierul Camden Town, Londra. Primii ani ai vieții au fost unii foarte fericiți, petrecându-și timpul liber în compania romanelor de aventuri ale lui Tobias Smollett și Henry Fielding. Familia sa făcea parte din nobilimea de mijloc și i-a asigurat educația la o școală privată, dar totul avea să se schimbe după ce tatăl său a pierdut o sumă mare de bani în distracții și străduindu-se să-și mențină poziția socială, familia fiind trimisă la închisoarea datornicilor. La vârsta de 12 ani, Dickens este destul de matur ca să muncească zece ore pe zi în fabrica de cremă de ghete a lui Warren (aflată în apropiere de stația de cale ferată Charing Cross), pentru șase șilingi pe săptămână. Cu acești bani trebuie să-și achite...
1 poezii, 0 proze
Lacz Szabolcs
Ma numesc Lacz Szabolcs am peste 30 ani locuiesc in jud Satu Mare iar acum ma simt mai matur si mai hotarat ca la 18 ani cand am creat acest cont. Totusi dupa 13 ani mi-a fost drag sa citesc prima mea poezie publicata sper ca si altii simt la fel cand citesc publicatiile propri vechi.
1 poezii, 0 proze
ozanda johanes
Sunt un om absolut obisnuit, unul dintre aceia pe langa care treci fara sa-l observi. Aproape invizibil. Totdeauna am fost indragostita de ceva sau de cineva . Intai am iubit satul in care m-am nascut , un sat de munte cu oameni calzi. Acolo am invatat sa iubesc oamenii, copacii, vantul. Am iubit ca un adolescent , cu inflacarare, apoi ca un om matur, cu ratiune aproape. Acolo am scris primele poezii. Am gasit in fiecare om pe care l-am intalnit ceva care sa-mi atraga atentia , o trasatura fizica sau morala care e unica. Imi iubesc copilul ,prin care retraiesc din nou toate etapele vietii . Sunt medic si imi iubesc pacientii ; de la ei am invatat ca omul isi scoate la iveala acea parte buna mai ales cand e in suferinta. Si ca in oricare individ, oricat de rau ar fi, tot exista o farama de bunatate. Imi doresc sa pot avea in suflet tot restul vietii puterea asta de a iubi. Ceva...Sau pe cineva..
4 poezii, 0 proze
Alexandru Pascovicci
Membru al Uniunii Scriitorilor din Romania (sucursala Bucuresti) face parte din diaspora literara de limba romana si engleza (la fel ca Andrei Codrescu etc) din Statele Unite ale Americii. Refugiat politic recunoscut dinainte de momentul \'1989\' scrie inspirat de solitudinea in care s-a izolat si publica sporadic sub diverse edituri din Romania. Poet optzecist, matur si viril in lirica sa izvorita din prea plinul sufletului, traieste astazi nestiut de nimeni undeva pe tarmurile americane.
0 poezii, 0 proze
Plotin
Plotin (Greacă: Πλωτίνος)(cca. 205 – 270 e.n.) a fost filosof grec, considerat părintele curentului filozofic cunoscut drept neoplatonism. Născut în Egipt, la Lykopolis, Plotin studiază filosofia la Alexandria, avându-l drept maestru pe Ammonios Saccas, un filosof platonician care nu a scris nimic, întocmai ca și Socrate. După ce a asistat la o prelegere a lui Ammonios, puternic impresionat, Plotin i-ar fi spus prietenului care îl adusese acolo: "pe acest om l-am căutat!" Plotin a început să scrie numai la 49 de ani iar opera sa a fost compusă în 16 ani de un spirit matur, care, în momentul când a început să scrie, își formulase deja pe deplin sistemul filosofic. Prelucrând și dezvoltând comentariile din ultimile secole despre opera lui Platon, Plotin întemeiază un nou curent filosofic, neoplatonismul, care a exercitat o puternică influență în antichitatea târzie. Prelegerile și scrierile sale filosofice au fost prelucrate cu o remarcabilă...
1 poezii, 0 proze
Culidiuc Andrei
Nu sunt perfect,nici nu vreau, nici nu pot…Sunt incapatanat si imi place asa cum sunt… Si daca nu`ti convine eu n`am sa plang ! Ma Urasti? Problema Ta. Ma Copiezi? Nu`mi Ajungi Nici Pana La Picioare. Ma Iubesti? Ce Bine.Si Eu Pe Tine… Un Sfat? Nu Te Lua De Viata Mea. te-am Amagit? ScZ.N`a Fost Cu Intentzie. te-am Insultat? Foarte Bine.Meritai. te-am Jignit Cand Nu Era cazu? Iarta`ma… Ma Invidiezi? Incearca Sa Fi Mai Bun…Ce Te Intereseaza? Ai Zis Ce`ai Vrut? O Sa Si Ascultzi Ce Nu Vrei. Ca Sa te Multzumec? N`o Sa Ma Schimb Never` Rau? Cu Cine Merita. Tzi-am Zis Ca Te Iubesc? Am Fost Sincer… Bunul Meu Simtz? Depinde De Al Tau…. Copilaros? Da.Pentru Ca Asha Vreau. Matur? Cand Vreau. Prietenii Mei? Cei Mai Tari Oameni.Vrei Sa`mi Fi Prieten? Demonstreaza Ca Meritzi… Te Urasc? mi-ai Dat Motive. Ignoranta? Cand Nu Vreau Sa Vorbesc Cu Tine...
3 poezii, 0 proze
Raymond Radiguet
Raymond Radiguet (18 juin 1903 à Saint-Maur - 12 décembre 1923 à Paris) est un écrivain français. Ainé de sept enfants, il est le fils du dessinateur Maurice Radiguet (1866-1941). Sa mère est Jeanne Marie Louise Tournier (1884-1958). Après l\'école communale, il passe l’examen des bourses et entre au lycée Charlemagne à Paris. Considéré comme un élève médiocre, il s’adonne entièrement à la lecture : les écrivains des XVIIe et XVIIIe siècles, notamment La Princesse de Clèves de Mme de Lafayette, puis Stendhal, Proust, et enfin les poètes : Verlaine, Mallarmé, Arthur Rimbaud, Lautréamont. En avril 1917, Raymond rencontre Alice, une jeune femme, voisine de ses parents à Saint-Maur. Elle vient de se marier avec Gaston, un soldat qui est au front. La liaison de Radiguet (14 ans) avec Alice alors que le mari de celle-ci est soldat dans les tranchées, sont autant d’éléments que l’on retrouvera dans Le Diable au corps. Cette liaison ne durera qu\'un an et à partir de 1918, il s’éloignera...
1 poezii, 0 proze
catindatu mihai
Daca ma gandesc la propia-mi viata sunt tentat sa o compar cu trecerea prin anotimpul primaverii si al verii , atunci a fost copilaria si tineretea iar toamna ar fi tot o tinerete dar mai matura,mai plina de miez,de amintiri.Iarna nu stii cand incepe in viata ta pentru ca de fapt tot restul vietii ne pregatim pentru acel drum spre propriul Pol Sud. Mi-am petrecut anii intre masini si masinarii,in miros de sudura,de ulei incins,am trait si inca traiesc alaturi de truditorii fierului,e o arta ciudata pentru ca de fapt orice meserie e o arta si are artistii ei ,din pacate anonimi pentru ca nimeni n-o sa fie extaziat de o roata dintata sau de un strung. Mi-a placut mereu muzica ,de fapt sufletului meu i-a placut sa se inconjoare de muzica si cand ma simt dezamagit si foarte trist ascult piesa "Ocean cloud"cu Marillion.Sper ca pot sa transmit ceva bun din sufletul meu ,din modestia si intelegerea mea pentru ceilalti.
10 poezii, 0 proze
Gheorghe Mădălina
Când o vei cunoaște pe ea, s-ar putea să ți se pară scorpie, sau s-ar putea să ți se parâ cea mai dulce fata. Uneori poate să fie atât de rea iar alteori atât de bună… Nu știe nimeni cum, majoritatea doar cred că iși schimbă măstile la fiecare minut. Dar ea nu poartă măști pentru că a învățat că e mai bine fără ele. Nu. Se schimă atât de repede pentru că de fapt ea e mai multe persoane într-una, dar nimeni nu pare să realizeze asta. Mădălina e serioasă, bea cafea și știe că fiecare sfârșit e inevitabil și ca pâna la urmă totul va păli cândva. Ea nu iubește niciodata cu toata inima pentru că știe că intr-un final inima ei va ajunge zdrobită pe podea și va plânge atât de mult.Mădălina nu se atașează niciodata de obiecte sau de locuri pentru că știe că se sparg, se pierd și se uită. E atât de matura încât te izbește cu capul de asfalt doar spunându-ți adevarul.Mădălina nu urlă niciodată. Ea doar se uită la tine fără să spună nimic și atunci poti să știi că i-ai făcut cel mai rău lucru și...
8 poezii, 0 proze
Naan Lea
Nascuta 02.05.1986 - Brasov, Romania. Scriu ocazional, ca si cum as picta. Iubesc muntele care ma ajuta intotdeauna sa-mi refacc fortele si sa-mi intaresc increderea in mine insami si in oameni. " Vino, crengile de brad vor matura praful din sufletul tau, norii iti vor pune iar in miscare mintea amortita si dulcea apa a izvoarelor de munte iti va da putere, dragul meu prieten".
8 poezii, 0 proze
să mătur rugina din oase
de Anghel Geicu
prietene, toată iarna ai aruncat cu bulgări în mine, ai scuturat covoarele, ai stins lumina în dreptul meu iar eu te-am privit indulgent chiar și atunci când căzut în genunchi trânteai burta cerului...
Elegia la mormântul lui Erasmus din Rotterdam
de Nicolaus Olahus
Îngrijorat călător, dacă vrei să știi a cui oase Lespedea rece de-aici le-adăpostește, te rog: Mersul grăbit îți oprește și-ascultă a mea tânguire. Dacă oprești al tău pas, tu vei afla ce dorești....
Bunica
de hose pablo
mă gândesc la ceva straniu în acest timp pun pe mine niște shorts nike din vara lui ‘ 04 și un tricou – I am the star - gândurile îmi aleargă în cel puțin 5 direcții sunt grăbit și imprecis în...
în lumea papastrucilor
de George Pașa
gae bate-n tigaie. se-adună papastrucii călare pe sorcovă, papastrucele au linguri de lemn, caută-n ciorba de lobodă-ndemn și-așteaptă, pe cărare, alt semn. cineva vine din umbră să șteargă rugina pe...
bedtime story
de Ionescu Alexandru
Deodată - e iarnă. Abia a început Anul Nou și cineva s-a gândit să ne arunce zăpadă în ochi. Sincer, eu aș fi preferat mai degrabă frigul să îmi aștearnă în casă un covor rece, în care să îmi înfășor...
Călăuza umbrei tale, poete,
de Bot Eugen Iulian
Pe deasupra drumului nins, pe urmele pașilor tăi repezi, plutește Luna nouă-n derivă pe fluviul Căii Lactee, plimbându-și razele și noctambulii prin sângele tău,prin parcuri și prin cimitire... Cu...
Să fii și să rămâi tânăr e o artă
de Ghejan Andrei
Unul din marile idealuri ale omului este acela de a ramâne tânăr. Ce voi scrie în următoarele rânduri, legat de acest subiect, nu este neapărat rodul unor documentații, sau schimb de experiență cu...
A demonstra că ești viu
de Darie Ducan
Mi se pare revoltător ceea ce văd că se petrece în lumea românească a anului 2007, în această cârdășie politică numită Uniunea Europeană. Acest guvern,de portocaliu ce e nu vede negrul mizeriei și...
omul este om și-n crucea goală
de ștefan ciobanu
oamenii au dorințe mărunte cum ar fi să respire sub apă în mediul acela unde sunetul se mișcă autist uneori așteaptă leșinul ca pe o mașină cu pâine își întâmpină moartea în șoșoni citesc cărți...
Manechinul
de PETRU SCUTELNICU
Manechinul Dansul ruginea Moartea copilăroasă deschidea ușa poemului Numele meu rodea încet pereții Se învifora manechinul orașului Mi-ați descopilărit dealul și pădurea Era o țară gri și umedă...
