"pușcăria gândului meu" – 2481 rezultate
0.05 secundeMeilisearch
ZLZorica Lațcu
Zorica Lațcu s-a născut pe 17 martie 1917 într-o familie de ardeleni refugiați în Ungaria, în timpul Primului Război Mondial. Copilăria și tinerețea și le-a petrecut la Brașov. Între anii 1936-1940 a făcut facultatea la Cluj, studiind filologie clasică - limba greacă și latină - și, pe lângă aceasta, a urmat cursurile Facultății de litere, limba și literatura franceză. După terminarea studiilor, a lucrat ca preparator principal la Institutul Român de Lingvistică din Cluj. Aici a colaborat la Dicționarul Limbii române al Academiei Române, coordonat de Sextil Pușcariu. Zorica a început să scrie încă din perioada adolescenței, iar din 1941 ajunge să publice la revista Gândirea, întâi poezii inspirate din mitologia greacă și, mai târziu, cu tematică creștină, pline de vibrație mistică. Primul său volum, intitulat Insula Albă, a apărut în 1944, la Editura Dacia Traiană din Sibiu. Patru ani mai târziu apare Osana Luminii, Editura Episcopiei din Cluj și, în 1949, Poemele Iubirii, la Editura...
39 poezii, 0 proze
VTValentin Tascu
Data nașterii: 23 ianuarie 1944, Petroșani, jud. Hunedoara, Romania Studii: a, școlare: Dealul Ștefăniței (Maramureș), Cluj, Constanța, Cluj, Alba Iulia (1950 – 1961); b, universitare: Facultatea de Filologie a Universității “Babeș-Bolyai” din Cluj (1961 – 1966); c, doctorat: Universitatea “Babeș-Bolzai” din Cluj-Napoca, titlul de doctor în filologie, “magna cum laude” obținut în anul 2000 cu teza: Ritm și valoare în poezia populară românească; Locul de muncă: Institutul de lingvistică și istorie literară “Sextil Pușcariu” al Academiei României, Cluj-Napoca (1967 – continuă; între 1976 și 1990 în cadrul Facultății de Filologie a Universității “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca), cercetător științific principal II; director general al Casei de Editură ATLAS-CLUSIUM din Cluj-Napoca (1989 – continuă); lector universitar la Universitatea “Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu (2001 – 2002); director al publicației științifice “Antemeridian & Postmeridian” a Universității “Constantin Brâncuși”...
32 poezii, 0 proze
DMDarie Magheru
Darie Magheru s-a născut la 25 octombrie 1923 la Lunca Câlnicului, a copilărit la Săcele (localitate ce va fi evocată în paginile romanului Cărămida cu mâner) și a studiat arta dramatică la Academia regală din București și Institutul de Teatru Matei Millo din Iași, printre profesorii lui numărându-se George Vraca și Ion Manolescu. În perioada 1950-1951 face pușcărie politică; a fost actor la Brașov, Ploiești (sub directoratul lui Toma Caragiu), Arad, Botoșani și l-a jucat pe Ion din Năpasta, rol care i-a atras aprecierile și prietenia lui Emil Botta. în 1960 a fost exclus din Uniunea Scriitorilor (filiala Brașov) în urma unui raport al lui Petre Sălcudeanu pe motiv că... mânca gândaci și, deși reprimit ulterior, va avea toată viața statutul unui marginal și se va bucura de atenția specială a Securității. A dus existența unui frondeur singuratic, care i-a dat cu tifla, de nenumărate ori, establishment-ului totalitar. Moartea sa a survenit la 25 octombrie 1983, în împrejurări nu foarte...
3 poezii, 0 proze
Alexandra Pascariu
4 poezii, 0 proze
NGNicolaescu Dan Gabriel
Lacrimi si umbre - 2002 - Pescara Italia album iconografie
53 poezii, 0 proze
LPliviu panamarenco
sunt unul dintre acei calatori pescari de stele si nisipuri
2 poezii, 0 proze
cretu ana-maria
Ma numesc cretu ana-maria am 12 ani si sunt din satul puscasi judetul vaslui.mie imi plac mult creatiile literare.am scris multe poezii si proze pentru scoala si concursuri.
2 poezii, 0 proze
VCVittoria Colonna
1490-1547 Descendentă a nobilei și puternicei familii Colonna, marchiză de Pescara, Vittoria Colonna este una din femeile cele mai culte și mai sensibile ale Renașterii italiene. Rămasă văduvă, și-a căutat alinarea în religie și în viața monahală, întreținând însă vii contacte cu cercurile intelectuale și religioase sensibile la reforma protestantă. A fost admirată și frecventată de personalități de primă mărime ale culturii vremii. Faima ei se datorează atât lui Michelangelo, care a nutrit pentru ea o prietenie superioară și o adâncă iubire spiritualizată și i-a închinat poezii ce sunt adevărate capodopere, cât și bogatei "Corespondențe" cu personalități ale vremii și mai ales volumului ei de "Rime". Publicate postum, acestea cântă iubirea pentru soțul mort pe câmpul de luptă și neliniștita sa înflăcărare religioasă.
1 poezii, 0 proze
GDGabriele D'Annunzio
Gabriele d’Annunzio, principe de Montenevoso (n. 12 martie 1863, Pescara - d. 1 martie 1938, Gardone) a fost un poet, romancier, nuvelist și dramaturg italian, președinte al Academiei italiene. Gabriele d’Annunzio, poet, romancier, dramaturg și soldat s-a născut în Pescara, la 12 martie 1863. Părinții săi erau Francesco Paolo Rapagnetta, care și-a luat și numele d'Annunzio și Luisa de Benedictis. S-a mutat la Roma în 1881 și și-a încput cariera literară. S-a mutat mai apoi în Franța în 1910, dar s-a întors în Italia unde a devenit un susținător fervent al intrării Italiei în război alături de Antanta. După intrarea în război, d’Annunzio a devenit infanterist în armata italiană, mai apoi marinar și aviator. Misiunile sale cutezătoare din Trieste, Pola și mai ales zborul său deasupra Vienei din 1918 pentru a răspândi manifeste l-au consacrat ca o legendă… În septembrie 1919, Gabriele d’Annunzio a condus o expediție în Dalmația, ocupând portul Fiume[1], unde a înființat un stat...
8 poezii, 0 proze
pușcăria gândului meu
de florian stoian -silișteanu
românia este ca o doamnă în care uneori dumneavoastră puteți să vă băgați pula pe raftul acestei distanțe stă de ieri liberarea prin această pușcărie a gândului meu se aude un gardian care bate cu...
Rescriu ce mi-a fost scris (VI)
de Vali Nițu
Închei nasturele unui timp și îi așez la rever un zâmbet pentru existența unui cântec al vieții. Notele melodioase îmi încarcă bateria așezată în dreptul inimii – e dragostea mea pentru tatăl meu și...
Din gândul albăstrit de ceață
de Ioan-Mircea Popovici
Din Pescăria de la Mare, Poetic zic, să fie, pentru fiecare, ce i se potrivește mai bine pentru sănătate, bucurie și prietenie. Începem cu începutul de ieri... Vorba aceea: Apa trece, cascada rămâne...
Culorile Stradelei Vântului
de Ioan-Mircea Popovici
1. Azi trecem pe uliţele vieţilor noastre Începând cu cele ale copilăriei în care Cele mai multe întâmplări sunt cu familia strânsă la cină Seara, când mama ne strângea în casă O striga mai întâi pe...
8 Martie în 7 puncte
de Ioan-Mircea Popovici
Eu îmi trăiesc prezentul În care îţi spun toate acestea Pe o pânză albă, pictez ochii tăi Şi zâmbetul din versul tău de Primăvară Când ies la peisaj, aleg un punct al zării Care funcţionează ca un...
Folosind verbul iubirii
de Ioan-Mircea Popovici
Cântecele de pe Portativul poveștii albastre își face de cap deschizând fereastra spre Infinit în sensul trigonometric. Acest invers acelor de ceasornic sugerează că Plaja Tympului este și ea în...
27 de pași
de Paul Pietraru
27 DE PAȘI” TIBI UȘERIU Nu citesc atât de mult cât mi-aș dori, dar citesc doar ce-mi doresc. Dintotdeauna, cel mai mult mi-am dorit să citesc cărțile scrise de scriitorii locali din Bistrița-Năsăud,...
Spaime cu aromă de tei
de Florin Hulubei
* Privesc prin fereastră la nori și tristețea își scrijelește numele cu îndârjire în mine. Iarna n-a venit încă, o strig prin gesturi și mă cuibăresc în delăsare cu voluptate barbară. Uite, îmi spun,...
Gânduri
de Ioan Postolache-Doljești
la Bicaz barajul - artistul, stăvilindu-și trăirile, lumină dă prin operele sale. talentul? numărul de luxi. la Tg. Jiu oolitul brâncușian - pușcăria zborului. masa tăcerii - liniștea dinaintea...
Povestea albastră îşi face de cap
de Ioan-Mircea Popovici
Din viaţă, într-un ghem împletit din Bumbac, cânepă şi lână de aur Găseşti în interior o nucă tare Pe care nu o poţi sparge Dar care se deschide singură La câteva cuvinte magice... Povestea albastră...
Ce-i cu sfârșitul lumii, va fi Apocalipsă?
de Ioan Postolache-Doljești
și se făcea cărarea ușor de străbătut din nu știu ce motive dar îmi părea că suie în pâcla argintie iar trupul și-a pierdut întreaga-i greutate de parcă-l simt și nu e o vagă presimțire a unui fapt...