"privesc cu nepăsare patria poetului" – 16478 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
PGPaicu Georgiana
Născută în Constanța, îndrăgostită de mare, încerc să îmi croiesc un drum doar al meu în viață, călăuzită doar de lumina propriei mele voințe, de încrederea în mine insămi. Scriu poezii de 8 ani, începând, ca în multe alte cazuri, cu versuri banale, alergând apoi între curentele literare, găsindu-mi liniștea când în romantism, când în simbolism, când în modernism...apoi, o luam de la capăt, ca într-un maraton fară sfârșit. Acum, în plină floare a vârstei, îmi permit să privesc cu încredere spre viitor și cu înțelegere spre trecut.
1 poezii, 0 proze
GSgianina soare
M.am nascut intr.o zodie buna...si n.am incetat sa privesc lumea cu mirare si bucurie!Adun avida in mine tot ce gasesc bun si frumos in ceilalti,mi.am facut aripi din iubire si de atunci totul se scurge in nestire spre bine!
11 poezii, 0 proze
Nistor Iulia
La fel ca intodeauna privesc acum spre cer Cu un zambet larg pe fata si cu gandul la el Sunt tot o visatoare si asa voi fi mereu La fel ca intodeauna, o optimista-n felul meu
2 poezii, 0 proze
Rraluca
acum 10 ani ma gandeam cum o sa fiu peste 10 ani, azi privesc inapoi, in urma cu 4 ani, la ultimul text de aici, s-a schimbat totul si totusi - parca nimic
5 poezii, 0 proze
VAVasile Andreica
Jurnalist si webmaster la Informatia Zilei Satu Mare, m-am nascut cu un handicap fizic, dar am razbit, si acum privesc lumea clipa de clipa altfel...
4 poezii, 0 proze
Adrian Onicescu
In curs de implementare. Am pornit la drum de la un inceput a carui localizare in spatiu-timp au ales-o altii pentru mine. Conjuncturile au continuat sa dea cu zarul pe masa destinului meu iar eu, intr-o cursa furibunda cu propriul meu liber arbitru, citeam scrupulos de fiecare data, tare , rasunator verdictul zarurilor.E viata mea, in masura in care mie mi se intampla tot ceea ce traiesc, in masura in care imi asum onest verdictul, si in care nu incerc sa evadez din imprejmuiri. E viata mea in masura in care privesc atent de la fereastra trenului meu in mers si in care incerc sa traduc cat mai exact, tot ce vad, in cuvinte , in fapte si in iubire
7 poezii, 0 proze
SMschiopu madalina
Sunt un om care urca si coboara trepte; toata viata mea se afla pe o scara catre cer. Privirea din sulfet mi-e indraptata in sus, chiar daca ochii mei privesc in toate directiile. Dupa o lupta cu treptele nu mi-am pierdut speranta de a sta pe una dintre ele, fie ea si cea mai de jos.
11 poezii, 0 proze
IAIosif Andrei
Cioban pana la 24 de ani, in prezent student la matematica. Imi place sa adun si sa scad oamenii din animale domestice, sa privesc cum se inmultesc iepele, sa adorm in fin. La coasa am fost intotdeauna lenes, adica mi-a placut sa raman in urma cu fetele. De aceea cred ca fetele sunt cosite cel mai la urma. Intai se duc oamenii lot. Nu am scris nimic nimanui, niciodata. Am zis numai. Acum ca am si invatat literele o sa le pun si pe ele sa ma invete.
3 poezii, 0 proze
IBIonut Balan
10 ianuarie 1988 - primul tipat in Maternitatea Spitalului Municipal-Caracal; decembrie 1989 - participant activ al Revolutiei (probabil ca plangeam si-mi rodeam unghiile); 1995 - plecarea la scoala (eu nu voiam, da' ai mei voiau sa aiba copilu' scoala...); 1997 - incepe sa se contureze spiritul de revolutionar (sparg primul meu geam; de fapt, al directorului...); 1998 - clasa a patra... primul meu sarut... Doamne, cat m-am mai speriat!!! ; 1999 - ma mut, impreuna cu familia, in metropola Craiovei, din motive care nu va privesc; 2000 - urmeaza o perioada de nerecunoastere a propriei persoane, de renegare a lui Dumnezeu, de revenire la El, de lacrimi, de zambete fortate... pierdusem tot ceea ce construisem pana atunci... 2002 - prima poezie buna scrisa de subsemnatul... urmeaza o perioada de glorie - recunoasterea profesorilor de limba si literatura romana, publicarea creatiilor in revista scolii, nopti lungi de betie si de scris, redescoperirea muzicii extraordinare a lui Tudor...
23 poezii, 0 proze
dimitriu mihaela
De fiecare dată când găsesc câte o muză care să mă ajute să-mi exprim trăirile, o primesc cu căldură și o invit să coboare printre măruntaiele gândurilor mele. De fiecare dată când îmi aduc aminte de locurile natale, de cetatea Târgoviștei mă cuprinde o senzație de alin și de bucurie. De fiecare dată când îmi arunc mârșav numele și prenumele, Dimitriu Mihaela-Doina pe un petic de hârtie, mă tot frământ dacă stihurile mele vor stârni în mintea vreunui lector un pic de euforie, de stimă, de critică , de nostalgie ori de o simplă introspecție. Întotdeauna ca un peregrin însetat de liric, de epic și dramatic, m-am tot avântat să îmi public modestele scriituri la gazetele locale, la revistele școlii, în volume colective. Am îndrăznit să iau premii și să particip la ședințele cenaclurilor locale , precum „Elena Văcărescu” și naționale „Săgetătorul” ce se țineau la București. Sunt ferm convinsă că niciodată nu îmi voi lăsa vocea mea lirică și mereu le voi spune celor ce vor vrea să muște...
2 poezii, 0 proze
privesc cu nepăsare patria poetului
de Calotescu Tudor Gheorghe
plină ochi cu utopii la mâna a doua și vise neîmplinite first class deși cu o metaforă pusă drept punct de sprijin pe o iluzie ar putea răsturna universul și poate chiar clădi un pic de neant acolo...
Un loc fără istorie si amintiri este un pământ bolnav, al nimănui
de Gabriel Dragnea
Mor oameni, mor sate, se pierd suflete, dispar comune, orașele se prăbușesc și, odată cu ele, amintirile născute la stâlpul porții, privitul cerului de la capul podului și jocul, fuga prin poieni,...
Un Dor cucerit de muze și îmbrăcat în vers
de Gabriel Dragnea
Când am primit prima carte scrisă de Doru Ion Lazăr, trepidantul poet cu greutate – atât la propriu cât și la figurat – într-o după amiază de octombrie 27 a anului trecut, mi-am pus fireasca...
Nu contează
de Oana Condurache
A început să mă dezguste salcia… mă dezgustă doar pentru că nu văd apusul de ea. E doar un motiv fără temei, îmi place salcia, însă nu vreau să-mi placă pentru că ador această neplăcere de care m-am...
\"Nu se poate realiza nimic durabil fara geniu!\"
de angela furtuna
„NU SE POATE REALIZA NIMIC DURABIL, DAR ABSOLUT NIMIC, FÃRÃ GENIU !” Angela Furtună în dialog cu Nicolae Tzone „Dacă s-ar face un concurs internațional de decapitare de genii, România ar primi, cu...
partea a doua - GNUM
de Bogdan Gagu
Nici un timp nu mai era dispus să mai acorde o șansă. Oamenii se mișcau prin văgăuni publice. Mi-era greață. Îmi este greață. Niciun ucenic nu a încercat să spargă bariera dintre om și gunum. Un...
Geo Bogza Cartea Oltului Cap.4
de munteanu bogdan
FURTUNA Păstorii care trăiesc vara pe înălţimile Hăşmaşului Mare sînt martorii - adeseori înspăimîntaţi - ai unor furtuni năprasnice. Nicăieri, cît cuprind ochii şi cît se duce închipuirea între...
Indiferent
de Andrei Adina
Incerc cu greu sa ies dintr-o stare…nu pot spune depresiva…dar in acelasi timp o pot numi asa…din care, sincer, nici nu stiu daca as vrea sa ma rup. Gesturile mele, poate prea dramatice, au devenit...
Falsele evenimente ale inimii
de Ovidiu Baron
Zilele treceau aproape pe neobservate, viața mea ducea lipsă de evenimente, am avut timp îndelungat senzația aceasta, uneori atât de acut încât credeam că dacă nu voi invent ceva imediat, un...
Azilul poeților morți
de coZma
Înaltul se învârte și-ntr-un vârtej se-aruncă spre pământ Pădurile sunt rupte și înecate de ploaie și de vânt Întregul univers îl văd cum se-ofileste, văd soarele cum moare Privesc la marea neagră...