Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"priveghi la unchiul Pătru"8892 rezultate

0.09 secundeMeilisearch
36 rezultate
Florența AlbuFA

Florența Albu

AutorClasic

Florența Albu (n. 1 decembrie 1934, satul Floroica, comuna Vâlcele județul Călărași - d. 3 februarie 2000 la Spitalul Fundeni, București) - a fost un poet român. 1948 - 1952 Liceul Gheorghe Șincai București 1952 - 1957 Facultatea de Filologie 1963 - 1965 angajatã la ziarul "Scânteia tineretului" 1965 - 1995 angajatã la revista "Viața românească" Între anii 1953-1955 frecventează cenaclul Theodor Neculuță; 1955 - debutează în publicistică la revista "Tânărul scriitor"; 1959 - nu i se permite publicarea unui volum cu versuri dedicate Bărăganului; 1961 - publică volumul "Fără popas"; 1962 - publică volumul de reportaje "Câmpia soarelui". Alte volume: Măști de priveghi (1968), Arborele vieții (1971), Petrecere cu iarbă (1973), Elegii (1973), 65 poeme (1978), Kilometrul unu în cer (1988), Himera nisipurilor, Roata lumii, Euri posibile. Despre creația sa și-au spus părerea de-a lungul timpului: Iorgu Iordan, Ion Băieșu, Marin Preda, Maria Banuș, Nicolae Manolescu, Dan Cristea,...

16 poezii, 0 proze

C

Chwoika

AutorAtelier

mă plictisesc. într-o zi așa urâtă chiar nu am ce face. melodia se repeta obsesiv. îmi place. mă gândesc la tine și pe ritmul agresiv al lui marylin manson încep sa mă ating. mâna mea coboară lasciv pe tot corpul. îmi imaginez că ești tu, iubire. mintea mi-o ia aiurea și m-i te imaginez la picioarele mele, sărutându-mă cum numai tu știi să o faci. mâinile tale mă ating peste tot, iar buzele tale moi mă alintă. Mâna mea alunecă… „ I don’t care if you don’t want me… ‘ Cause I’m yours, yours, yours anyhow… “ și nu mă interesează nimic. mă gândesc numai la mâinile tale fine, la săruturile fără sfârșit. închid ochii și mă pierd. deodată simt o mână. aș putea să o recunosc oriunde. mă privești curios și mă întrebi ce fac. mă rușinez… nu am mai făcut-o niciodată … - Mi-era dor de tine iubire… când ai venit ? nu spui nimic și îmi faci semn să continui. mi-e greu la început, dar intru în joc. continui să mă mângâi și din când în când îți arunc câte o privire. mă privești și îți umezești...

1 poezii, 0 proze

GriffoG

Griffo

AutorAtelier

Sosesc de pe un drum aparte, deosebit față de drumurile pe care le cunoașteți voi. E singura cale, singura înșiruire de trăiri pe care eu însumi o știu. Dealtfel eu sunt singurul om care a pășit pe această cale. Ce singur ne simțim câteodată drumul meu și cu mine! Tot ce-ți povestesc ți-ar putea părea cunoscut, totuși mă privești cu uimire, calea mea fiind mai altfel decât a ta. Știu că-ți surâde ideea de a trage cu ochiul la alte povești. Defapt și pe mine mă gonește aceași dorință: să aflu la margini de râuri povești aduse din alte trăiri.

2 poezii, 0 proze

I

iulian

AutorAtelier

Sunt o picatura de ploaie strivita intre pleoapele tale grele de visuri. Sunt un gand hoinar, ratacit in parul tau, roua diminetii tarzii incendiate de soare, secunda boaba de nisip cazuta in clepsidra fara de sfarsit.Sunt firul de iarba peste care treci acum grabita, sunt frunza pe care o tii ingandurata intre degete!Sunt raza de soare care iti mangaie privirea, sunt ultima silaba pe care as dori sa o rostesti inainte de a visa si primul tau gand... Iubita mea, ochii tai deschid spre mine universuri, zambetul tau ma imbata de o betie cereasca. Atingerea ta e pentru mine curcubeul, sarutul tau... sfarsitul unei lumi si nasterea alteia. Iubita mea esti vis si... durere...Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta alaturi de tine, nu mi-as dori alta. O clipa sa ma privesti, sa-mi zambesti, sa ma atingi, sa ma saruti. Te mai astept o viata... Si ce altceva as mai putea sa iti ofer decat doi ochi caprui, frumosi si un zambet cald, care sa-ti calauzeasca pasii zi de zi! Cred ca o sa va placa...

19 poezii, 0 proze

crisan teodoraCT

crisan teodora

AutorAtelier

O stare ingrozitoare, de nemarginita sila fata de tine insuti, cand totul se destrama, cand totul parca aluneca intr'o prapastie, un fel de mahmureala psihica, un gust neplacut in gura, o oboseala adanca, atat de adanca incat pana si ideea mortii o privesti cu plictiseala..

3 poezii, 0 proze

BV

Bivol Vasile

AutorClasic

Si numai pentru ca: Departe-n lumea suferintei traiesc cu dorul meu pustiu, azi nu mai stiu ce-i suferinta, fericirea...mi-e dor de tine atata stiu.... Fericirea a intrat în viata mea, o data cu tine...inainte... clipele de tristete, de neliniste, îmi invadau gandurile... ma dominau...acum suferinta s-a încheiat...tu esti langa mine si este de ajuns sa te simt aproape, sa stiu ca ma iubesti pentru a fi o persoana fericita...tu esti acea parte din viata mea care lipsea...acum ca te-am gasit, simt caldura dragostei tale care ma poarta undeva, sus, departe... spre al noualea cer...iti multumesc ca existi... Tu esti cantecul care ma adorme noaptea, vocea ce-mi mangaie tristetea, vantul ce-mi rasfata pielea, o ultima silaba pe care vreau sa o rostesc înainte de a visa si... primul meu gand...Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta cu tine, nu mi-as dori alta, o clipa sa ma privesti, sa ma saruti, sa ma atingi...vreau ca tu sa reprezinti visele mele, vreau ca tu sa fi motivul pentru care...

0 poezii, 0 proze

priveghi la unchiul Pătru

de eugen pohontu

am venit la înmormântarea unchiului Pătru ne-am adunat care cum, de peste tot mai era încă soare, nu amurgise femeile cântau ceva trist, de Led Zeppelin noi bărbații ne-am îmbătat ca porcii și...

PoezieAtelier

Unchiul Fedea din Fedorivna (21)

de mihai traista

«Așe îmi trebuia mie azi biserică cum îi trebuiesc lupului ocheri,– bombănea unchiul Fedea stând în genunchi și din când în când uitânduse cu coada ochiului spre ornicul de pe perete ce-l dăruiese...

ProzăAtelier

Anul morții

de Draganoaia Alexandru

Coborî din trenul personal. Soarele e la apus. În stânga se înșiră locuințele de serviciu ale lucrătorilor căii ferate. -Ai apăsat dumneata butonul soneriei? -Nu, domnu’ Ilie, nici nu știam că...

ProzăAtelier

Nelu Gheorghe

de tudor lavric

Nelu Domnul Nelu avea sticla lui de vin alb la crâșma lui Nase. Stătea singur la o masă nu pentru că ar fi fost un tip asocial, ci fiindcă era un fel de bulibașă, recunoscut neoficial pentru...

ProzăAtelier

Si-o luna alaturi

de Mihai_Giokko

Si uite ca a venit o scanteie sa ne tina de cald...uite cum o poarta vantul, este la fel ca un fulg de soare, se plimba printre copaci si trezeste licuricii. Parfumul tau, mirosul ierbii, fosnetul...

Atelier

Priveghiul jandarmului mondial

de Silviu Tudor-Saladjiar

Unchiul Sam a murit, în sfârșit, așa cum merita un jăndar: într-un mod previzibil și caracteristic uriașilor cu picioare de lut. Trebuia să se ajungă la aducerea unui manechin fără vlagă la Casa Albă...

PoezieAtelier

Priveghiul jandarmului mondial

de Silviu Tudor-Saladjiar

Unchiul Sam a murit, în sfârșit, așa cum merita un jăndar: într-un mod previzibil și caracteristic uriașilor cu picioare de lut. Trebuia să se ajungă la aducerea unui manechin fără vlagă la Casa Albă...

PoezieAtelier

avort

de Plesa Mihai

unchiule Freddy eu nu înțeleg de ce te oprești la intersecție și cauți cel mai bine definită tablă de șah din trei mutări te avânți spre direcția matului dar tot printr-o sticlă incoloră privești...

PoezieAtelier

Pădurea de salcâmi

de tincuta horonceanu bernevic

Dalia își amintea cum în acea după amiază plecase să vadă pădurea de salcâmi de la Măgura. Era luna mai. Toată lumea știe când înfloresc salcâmii. Fu nevoită să-și amintească în detaliu însă, fiecare...

ProzăAtelier

Capriciile dupa Pablo

de angela furtuna

CAPRICIILE DUPA PABLO ...intre timp, toate se vor petrece ca si cum... -asupra sinelui importator de cuvinte 1. poate că o carte este doar un pod înălțat deasupra capetelor noastre de homeopatia...

PoezieAtelier

Mitul pașilor

de AAA

Uneori, atunci când este foarte senin noaptea, dacă privești când trebuie și ești atent, departe, pe boltă, printre stelele multe, poți să vezi câteva urme de pași, care se îndepărtează rapid și...

ProzăAtelier

Valea cu Plopi - I -

de Emil Iliescu

M-am întrebat uneori: la ce aș renunța, dacă ar fi să iau totul de la capăt în viață? Atâtea răspunsuri mă invadaseră dintr-odată, încât m-am speriat. Oare cât de mult am greșit în viață, încât să...

ProzăAtelier

Indicibile

de Cristina-Monica Moldoveanu

Iar au intrat unii în gândul meu cu aberația că ei trebuie să mă omoare și că toată omenirea vrea să mor fiindcă au înțeles că eu sunt Dumnezeu și ei nu pot accepta un dumnezeu femeie. ??? (Vă mai...

Atelier

Frunza de plop

de Maria Gheorghe

Ai îmbătrânit în uitare, Miroane! La ce bun? Plouă cu tăceri uscate. Norii sunt grei... din inima lor, am auzit împușcături. Nu cred că trage cineva în vise. Așteptarea a inundat țărmul. În zare,...

Atelier