"poem neterminat" – 21091 rezultate
0.01 secundeMeilisearchpoezii-cu-ingeri
Poeme cu si despre îngeri
de Marius Surleac
Giuseppe Parini
Giuseppe Parini (n. 23 mai 1729, Bosisio, d. 15 august 1799, Milano) „...După cum remarcă Sapegno, importanța istorică a figurii lui Parini constă tocmai în acest amestec al unei educații clasice și al unui temperament lierar puternic cu conținutul unei culturi și al unei morale noi din care rezultă funcția esențială a scriitorului Parini. Ea este mai degrabă aceea de literat decât de poet, de inovator al limbii și al tematicei poetice, de precursor al viitoarei poezii. Precedată sau însoțită de o bogată activitate literară, concretizată în poezii de factură arcadică, în scrieri critice și polemice în care Parini își expune principiile în legătură cu arta, insistând asupra funcției ei educative și asupra necesității unei literaturi vii, legată de realitatea și cerințele societății contemporane, principii afirmate cu ardoare și în Odele sale, opera de căpetenie a lui Parini este lungul poem neterminat și intitulat Ziua. (...) Scrisă într-o deliberată izolare de lumea înconjurătoare,...
1 poezii, 0 proze
Odysseas Elytis
Poet grec, născut la 2 noiembrie 1911 în Iraklion (Creta); numele adevărat: Odysseas Alepoudelis; studii liceale și universitare (neterminate) la Atena, numeroase călătorii în străinătate. In 1940 e mobilizat cu gradul de sublocotenent și participă la luptele din munții Greciei și di Albania împotriva invaziei italiene; în 1941 se îmbolnăvește și e trimis în spatele frontului; director al Radiodifuziunii grecești (1945), se dedică din 1946 exclusiv literaturii (debutase din 1940 cu volumul \"Orientări\"). Intre 1969 și 1974, anii dictaturii militare, se autoexilează în Franța. Reîntors în patrie își continuă activitatea literară bucurându-se de un prestigiu pe care, dintre contemporani, doar Giorgios Seferis și Iannis Ritsos l-au avut. Laureat Nobel în 1979. Bibliografie selectivă: \"Orientări\" (1940), \"Soarele Întâiul\" (1043), \"Cântec Eroic și Funebru pentru Sublocotenentul căzut în Albania\" (1945), \"To Axion Esti\" (1959), \"Soarele Insoritul\" (1971), \"Monograma\" (1972),...
9 poezii, 0 proze
Vladimir Holan
poet ceh, nascut la 16 septembrie 1905 ; incepe sa scrie versuri de timpuriu si debuteaza la 21 de ani, cu volumul \"Evantaiul visator\" 1933-1938- redactor la revista \"ivot\" ( Viata)a Asociatiei artistilor; in 1968 primeste titlul de artist al poporului; in volumele publicate dupa 1960, mai cu seama in cele mari trei poeme, \"Noaptea cu Hamlet\", \"Toscana\" si \" Nopatea cu Ophelia\"( neterminat)se afirma ca un liric reflexiv, atras de marile teme ale iubiii si mortii; a scris si cateva culegeri de proza poetica si s-a remarcat ca un mare traducator moare la 31 martie 1980 Opera Evantaiul viselor-1926 Triumful mortii- 1930 adiere- 1932 Arc-1934 Vis - 1939 Primul testament - 1940 Noapte cu Hamlet - 1963 Noapte cu Ophelia - 1973 Toscana -1963 Toamana 1 vanatorii ce ar navali acum asupra indragostitilor ar orbi de prea marea apropiere. Tot asa este un pacat sa ucizi un sarpe, caci nu se zareste nici o femeie moarta. Desi aerul de pe deal bate in culori cel mai putin galben e galbenul...
0 poezii, 0 proze
Marta Petreu
Marta Petreu -- este pseudonimul literar al Rodicăi Marta Vartic -- (n. 14 martie 1955), profesor de filosofie la Universitatea din Cluj, editor, eseist și poet român. S-a format în ambianța intelectuală a mișcării literare Echinox, de la Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj. Profesor de istoria filosofiei românești la Universitatea „Babeș-Bolyai“ și redactor-șef (din 1990) al revistei Apostrof, publicație mensuală editată de Uniunea Scriitorilor din România și de Fundația Culturală Apostrof. Doctor în filosofie al Universității din București, cu lucrarea Valențele estetice ale anamorfozei logice (1992). Poezie Aduceți verbele (1981) Dimineața tinerelor doamne (1983) Loc psihic (1991) Poeme nerușinate (1993) Cartea mîniei (1997) Apocalipsa după Marta (1999) Falanga (2001) Scara lui Iacob (2006) O culegere lirică, Poèmes sans vergogne, i-a apărut în 2005 în Franța, la Editura „Le Temps qu’il Fait“. Eseist și istoric al filosofiei românești Teze neterminate, București, Ed. Cartea...
25 poezii, 0 proze
Michelangelo Buonarroti
A fost unul dintre cei mai mari artiști din totdeauna, recunoscut încă din contemporani, sculptor, pictor, arhitect și poet italian. Și-a pus în proiect să facă din activitatea sa o neîncetată căutare a idealului de frumos. Născut la Caprese aproape de Arezzo, fiul lui Ludovico di Leonardo Buonarroti Simoni, primar al castelului de Chiusi și de Caprese și al Francescăi de Neri. Familia era de origine fiorentină, dar tatăl se afla în acele locuri pentru a ocupa postul de primar în calitate politică. A adus o mare contribuție artei contemporane, opere ce strălucesc și acum în întreaga lor valoare. Era stângaci și cel mai mult îi plăcea să sculpteze. Se stinge din viață pe 18 Febroarie 1564 la Roma lăsând în urma sa nenumărate opere de valoare printre care și câteva neterminate. Neterminarea ultimelor sale opere reprezintă convingerea de a nu putea atinge în întregime propriul obiectiv de a ajunge la Dumnezeu printr-un parcurs artistic, personal și subiectiv. Michelangelo înțelege că...
1 poezii, 0 proze
Felix Aderca
Felix Aderca (n. 13 martie / 26 martie, 1891, comuna Puiești, județul Vaslui - d. 12 decembrie 1962, București) este pseudonimul literar al unui prozator, poet, estetician și eseist român, de origine evreiască. Numele său real era Zelicu Froim Adercu. Urmează școala primară la Puiești, apoi Liceul Carol I din Craiova, neterminat. A fost un autodidact. După o tentativă de a se stabili la Paris, revine la Craiova unde devine funcționar la Ministerul Muncii. Ia parte la ședințele cenaclului Sburătorul, coordonat de Eugen Lovinescu. S-a remarcat ca poet simbolist, autor de povestiri și romancier (Omul descompus), autor al unuia dintre primele romane de anticipație din literatura română, Orașele scufundate. Este tatăl lui Marcel Aderca, de asemenea scriitor. Opere * Motive și simfonii, 1910 (poezii) * Stihuri venerice, Editura Benvenisti, Craiova, 1912 (poezii) * Fragmente. Romanțe, 1912 (poezii) * Reverii sculptate, 1912 (poezii) * Țapul, 1921 (roman) * Domnișoara din strada Neptun,...
3 poezii, 0 proze
Radu Ionescu
(apare in acte si sub numele de Ivancescu Raducanu), n. 1834, Bucuresti - m. 24 dec. 1872, Bucuresti. Poet si critic literar. Nascut din parinti saraci" - probabil de origine sarba sau muntenegreana -, urmeaza cursurile Colegiului „Sf. Sava". Studii literare si filosofice (neterminate) la Paris, unde colaboreaza, in 1857, la Buciumul lui C. Bolliac. In 1860 e la Bucuresti si colaboreaza la Dambovita lui Bolintineanu, devenita, in oct. 1860, Independinta si, in 1862, Independinta romana, a carei conducere o preia in mai 1860. Colaborator si membru in comitetul de redactie al Revistei romane (1861-1863), redactor responsabil la Uniunea romana (1861), redactor la Romanul lui C. A. Rosetti (1863-1864), conduce apoi Constiinta nationala (1865) si redacteaza anonim rev. satirica Sari vari roman (1865). Publica in aceste ziare si rev. cu initiale (R. I.) sub pseud. (Radion) sau anonim versuri, proza literara (i se atribuie in ultima vreme romanul neterminat Don Juanii din Bucuresti -...
1 poezii, 0 proze
Paul Snoek
Paul Snoek este pseudonimul lui Edmond Schietekat, născut în anul 1933. De pe la 13 ani a început să scrie sonete, sub influența poeților olandezi Bertus Aafjes și Martinus Nijhoff. În acea perioadă era elev la colegiul Saint Lievin din Anvers. Și-a terminat sudiile umanistice la Seminarul mic din Sint-Niklaus. A fost elevul poetului Anton de Wilderode. Are și studii juridice, făcute la Universitatea din Gand, însă neterminate. În 1954 publică „Arhipelag”, primul său volum. Au urmat „Pod provizoriu”, „Pe sub piele”, „Fumez pipa păcii”, „Iată un alchimist”, „Muza neagră”. În 1961 pregătește „Nostradamus” și-și adună într-o antologie, personal întocmită, multe dintre poemele apărute. În 1957 i-a apărut romanul suprarealist „Goelaski”, tradus în limba germană. Tot în proză a publicat volumul „Reptile și amfibii”. Engleză Edmond André Coralie Schietekat (Sint-Niklaas, 17 December 1933- Tielt, 19 October 1981) pseudonym Paul Snoek, was a Belgian poet. He was a son of Omer William...
1 poezii, 0 proze
Costin
Nu sunt poet...si nici nu vrau sa fiu...Vreau sa fiu asa cum ma simt...sa fac ce simt...N-am scris niciodata o poezie sau un text de dragul de a crea arta...pur si simplu au fost anumite momente in viata mea care mi-au determinat anumite stari de spirit, iar singurul mod prin care-mi puteam gasi linistea launtrica era sa dau frau liber mainii pe o foaie de hartie, si sa o las sa astearna ce simt.DA sunt genul de om caruia-i plac provocarile, fie ele de zi cu zi sau filozofice, care iubeste paradoxurile...care incearac sa treaca de anumite limite(limite pe care mare majoritate a semenilor mei nici macar nu le constientizeaza)...care incearca sa nu cada in patima visarii nici sa se lase furat de o realitate excesiva.Ar mai fi multe de spus dar cred ca este indeajuns. CONCLUZIE(?):doar eu(justme)
3 poezii, 0 proze
Marian Stan
Marian Stan este un poet român contemporan. Volumul său de versuri "Ne văd copiii" aparut la editura Curtea Veche în 2009 l-a determinat pe criticul Felix Nicolau sa afirme: "Marian Stan este un autor foarte subtil. El a câștigat pariul pe care l-a câștigat cîndva Creangă: e capabil să se adreseze și copiilor, dar și adulților. De fapt ceea ce face el este să se transpună în pielea copilului, să mimeze infantilul și să facă un proces părinților și adulților, în general. Marian îi vede pe adulți ca pe niște copii ratați și cred că toți, citind această carte, ne putem pune mari întrebări: unde ne aflăm noi acum, cît de anchilozați și de sclerozați suntem." Despre același volum de versuri, poetul Robert Șerban avea să spună: "'Ne văd copiii' este una dintre cărțile din care îi citesc cu bucurie fetiței mele care a 'sărit', nu cu mult, de doi ani. Iar ea stă, ascultă, zâmbește și repetă pe limba-i unele versuri. Ce dovezi mai clare că îi place? Asta pentru că Marian Stan reușește să scrie...
22 poezii, 0 proze
Poem neterminat
de Maria Prochipiuc
Și în adîncul ambelor orbite Eu chipul ți l-am ferecat pe veci privirea ta despoaie și sfâșie furtuna sorbim destinul cu pasul sigur o împietrise-n cântec noaptea muiată în albul de lacrimi...
poem neterminat
de Vasile Mihalache
E prea puțină apă în pahar din unul doi ar vrea să bea din patru cinci au acest har să tragă zilnic la măsea Prind un rechin cu trei moluști și vârful ciunt al unei cange dacă ți-e sete-ți dau să...
poem neterminat
de Daniel Dăian
mă iubești cu noaptea îngropată în umărul drept ca o sală de nașteri ți-am spus să mă trăiești încă odată jumătate din mine a mai rămas doar celălalt sân este nemângâiat nu ai auzit nici măcar când...
Poem neterminat
de Necula Florin Danut
O, jinduiam adesea la focurile-agreste Ce-ți rotunjeau conturul din ochi pînă la glezne, Și mai vedeam matrozii călări pe lungi corăbii Ce-ți împărțeau mireasma ca sîmburii în rodii. Tăcut, apoi...
poem neterminat la două peneluri
de Miruna Dima
mă foșnesc pe străzi lăturalnice bulbul de mâzgă pe trup frunte roiește fluturi arși mi-ascult gol toboșarul îmi culc zarea pe o pernă - pe trupul meu ca o stradă din margini roase umbre se amestecă...
Poem neterminat despre tine
de George Cornel
Te-am cunoscut când tocmai primisei Premiul Nobel pentru iubiri spulberate. Gemeai de atâta bogăție încât cuvintele mele stângace nu valorau nici cât ceața risipită-n bucătărie de fumul primei...
Acest poem neterminat
de Vasile Mihalache
Căutam o femeie frumoasă, o trecătoare Prin celălalt poem neterminat I-am vazut fața într-o străfulgerare Pe o ploaie ca alta În aceeași pelerină Atât de aproape Încât și astăzi răcoarea de-atunci...
Neînceput poem neterminat
de daniel cruce
curg râurile credinței pe întunecatele mele ferestre Neantizat fiind în gând pe lângă mine tot orbecăind pârâul putred e oceanic și luna un păianjen prea plăpând Acel dincolo este mai concret da!...
Viaţa este un poem neterminat
de Camelia Oprița
Rădăcina rădăcinilor mele (9 mai 2019) Casa părintească este rădăcina rădăcinilor mele; Acolo, copilăria mi-a întins mâinile pentru despărțire. Timpul insista să trec în vremurile următoare, Am tot...
