"poarta de verdeață" – 20066 rezultate
0.02 secundeMeilisearchHelia Rimoga
Am debutat editorial in anul 2004 cu romanul "Destinatia finala" publicat de Editura Geea din Botosani. Am mai scris doua romane "Sah la regina" si "De ce n-a fost jelita Carmen Zgarbur". Viitorul meu literar sta sub o zodie incerta atat vreme cat nu stiu cum sa gasesc poarta de acces la edituri de anvergura nationala, nici nu fac parte din vreo comunitate literara cu deschidere catre marea critica de specialitate. Sper ca lucrurile sa se schimbe in bine intr-un fel sau altul.
152 poezii, 0 proze
moisoaie razvan
Acum am inceput sa vad demoni in ceata Sa ii aud cum imi soptesc : "Renunta la viata!" Dar niciodata nu o sa renut la ea, Voi continua sa lupt pana voi ceda. O sa continui sa traiesc Si o sa dobor demonii ce stau si ma pandesc Precum o cioara Din intunericul infinit si satanic numit. Ceata am vazut si penele unui inger doborat Caci am fost printre putinii ingeri Ce pe diavol l-au infruntat. Mi s-a parut ciudat la inceput... Dar apoi am inteles.... Scrisul "Deschis NON-STOP" de pe poarta de la intrarea in iad... Era pentru sufletele invinse si ispitite de pacat, Care odata ajunse acolo sunt precum Frunzele ce cad pe pamantul inegrit Blestemate sa moara putrezite.... Rar mai apare o raza de speranta Care pare sa puna capat Demonilor ce ma pandeau etern Si care in suflet imi provocau un freamat Dar nu sunt indeajuns de puternic Sa ii infrunt de unul singur. Stand in intuneric neajutorat aAsteptandu-mi sufletul ce mi-a cazut in pacat Sperand ca imi va da puterea Si sa-mi implinesc menirea...
1 poezii, 0 proze
LELIA MOSSORA
Profesor de limbă și literatură romană si franceză, Lelia Mossora s-a născut pe 26 iunie 1951, în Hîrlău, localitate apropiată Cotnariului, în județul Iași. Moștenește harul artistic de la tatăl său, fost marinar de cursă lungă și mai apoi professor, care în lungile-i peregrinări prin lume, își scria memoriile în pagini de o deosebită frumusețe și sensibilitate. Lelia Mossora a debutat în anul 1968 în revista “Iașul literar”( revistă care astăzi poartă numele de “Convorbiri literare”) sub îndrumarea maestrului Horia Zilieru, pe atunci secretar general de redacție la revista amintită. Dupa termianarea liceului, își urmează studiile la Facultatea de litere din Iași, Universitatea “Al.Ioan Cuza”. Funcționează ca profesor la mai multe școli, până prin 1990, când are „privilegiul” să lucreze la școala unei case de copii din judetul Iași, loc în care a putut să descopere sufletul copiilor așa cum nu ar fi reușit altundeva: „Am lăsat acolo o parte din mine și anii aceia m-au marcat profund...
14 poezii, 0 proze
Zamfiroiu Alexandru Bogdan
Compun versuri încă de la vârsta de 9 ani. Nu am publicat, sub forma de volum, nici o poezie, cele mai multe dintre creațiile mele aflându-se, chiar și la ora actuală, sub formă de manuscrise. Primul volum de versuri poartă titulatura de ”Ora lebedelor” iar cel de al doilea pe cea de ”Proba de...alergare a condeiului”. În schimb, foarte multe dintre versurile mele au fost difuzate, în anul 1997, la Radio Metronom GX Râmnicu Vâlcea, în cadrul emisiunii ”Top romantic” de către realizatoarea Ramona Bercea-Teodorescu (actualmente Mezei). La scurtă vreme de la această difuzare, unele dintre poeme au apărut în publicația periodică (în prezent dispărută) Vâlcea Magazin a actualului senator de Vâlcea, Emilian Frâncu. Cea mai recentă apariție a unor versuri cu semnătura mea se poate consemna în toamna anului 2010 când, prin amabilitatea reputatului scriitor Ioan Barbu, acestea au fost publicate în ziarul ”Curierul de Vâlcea”.
1 poezii, 0 proze
Stanescu Ionut Cristian
Urasc felul in care sunt etichetat dupa cuvinte. Urasc prietenia celor ce vor de la mine numai guma de mestecat. Urasc profesorii care predau intr-un stil de fals interes pentru soarta elevilor. Il urasc pe dirigintele care n-a vrut sau n-a stiut sa se apropie de inima nici unui coleg de-al meu. Urasc sistemul social care impune puterea banilor ca valoare morala. Urasc institutia pedagogica ce poarta numele de scoala pentru ca urmareste o dezvoltare “multilaterala” uitand ca ar trebui sa fie o institutie psiho-pedagogica. Urasc indoctrinarea la care sunt supus eu si cei pe care ii urasc. Imi urasc parintii pentru ca ma iubesc neconditionat contrazicandu-mi ura. Pentru ca vor sa dau tot ce mai bun din mine. Pentru ca incearca sa nu ma lase sa gresesc. Pentru ca m-au nascut si crescut intr-un mediu iubitor. O urasc pe ea pentru ceea ce a devenit. Pentru ca am iubit-o. pentru felul in care isi musca buza de jos dupa ce o sarutam. Pentru felul in care suvita ei rebela cadea intre buzele...
5 poezii, 0 proze
Mihaela Lica
Nu-mi place sa vorbesc despre trecut. Poate din lasitate? Ma tem sa vorbesc despre ce am fost, ca nu cumva sa nu-mi mai pot opri lacrimile. Totusi... Am fost jurnalist militar si mi-am iubit meseria. Pro Patria m-a invatat sa traiesc, sa iubesc oamenii, sa-mi iubesc neamul si sa inteleg natura romaneasca. Cine poate crede cata puritate si dragoste de viata poarta uniforma de camuflaj? Am crezut in iubire si am plecat din tara. Am crezut ca iubirea nu are granite. Inca mai cred. Doar ca, de data asta, nu a fost pentru mine... Sunt din 2002 in Germania. Prea mult... Ce mai e de spus? Multi ar vrea sa fie in locul meu. Dar, stiti... e adevarat: fie painea cat de rea, tot mai buna-n tara mea. Ma voi intoarce. Pana atunci am sa fac tot posibilul sa contribui cumva la promovarea unei imagini pozitive pentru Romania in lume. Avem doar atatea minuni!
1 poezii, 0 proze
Émile Zola
Émile Zola (n.2 aprilie 1840 – d.29 septembrie 1902) a fost un romancier francez, cel mai important exemplu al școlii naturaliste și o figură majoră a eliberării politice a Franței. Născut la Paris, fiu al unui inginer italian, Émile Zola și-a petrecut copilăria în Aix-en-Provence și a învățat la Collège Burbon. La vârsta de 18 ani s-a întors la Paris unde a studiat la Lycée Saint-Louis. După ce a lucrat în diverse posturi de funcționar mărunt a început să scrie pentru coloana literară a unui ziar. Controversat de la bun început, el nu și-a ascuns disprețul față de Napoleon al III-lea al Franței, care s-a folosit de a doua revoluție franceză ca de un vehicul pentru a deveni împărat. Mai mult de jumătate dintre romanele sale sunt parte dintr-un ciclu ce poartă numele de Les Rougon-Macquart. Având ca scenă cel de-al doilea imperiu francez, urmărește influența eredității asupra violenței, alcoolismului și prostituției în două ramuri ale unei familii, respectabilii Rougon și infamii...
3 poezii, 0 proze
Dragan Dragojloviæ
S-a născut la Pilica, lângă Bajna Bašta, Serbia. Școala medie a absolvit-o la Užice, iar Facultatea Economică, la Belgrad. A publicat până acum culegerile de poezie: Kuæa na satu nebeskom (1974), Mimohodi (1976), Treæe lice rata (1978), Staništa (1983), Stablo nevidljive godine (1986), Druga strana neba (1986), Kalendar snova (1987 - ediție bibliofilă, cu grafică realizată de Velizar Krstiæ, Zagreb), Sunce iznad Šumarica (1987), Nebeska Srbija (1990), Knjiga ljubavi (1992), Zavièaj smrti (1994), Dozivanje Boga (1995). A publicat și o carte pentru copii, respectiv Veveranova ženidba (1985), precum și romanul pentru copii Velika, mala škola (1986). De asemenea, a redactat o culegere de poezii ale emigranților sârbi care trăiesc în Canada și Statele Unite ale Americii, carte care poartă titlul de Od srca do zavièaja (1989). În 1983, i-a fost tradus în albaneză volumul Mimohodi (Të folurmbiuë), iar în 1988, în limba macedoneană, cu titlul Zapoved, o selecție din volumele Stablo nevidljive...
1 poezii, 0 proze
maria
omul este cineva si nimeni isi poarta fata cusuta de cap si umbra lipita de picioare...
1 poezii, 0 proze
Ștefania David
membră Zona Nouă membră The Chocolate House "dacă universul viselor, pe care îl numim lume, este aidoma unei case pe a cărei poartă pătrundem stăpâniți de deruta lunaticului, literaturile, la rândul lor, se aseamănă cu ceasurile de perete atârnate în odăile acestei case, ale cărei rosturi dorim să le deprindem. Acum: 1. Este absurd să afirmi că unul sau altul dintre ceasurile cu tic-tac aflate în odăile acestei case a viselor arată sau nu ora care se cuvine. 2. La fel de absurd este să afirmi că vreunul dintre ceasurile din odăile cu pricina se află cu cinci ore înaintea altuia, pentru că, potrivit aceleiași logici, se poate, totodată, deduce că același ceas este cu șapte ore în urmă. 3. Este la fel de absurd să chibzuiești că cel de-al doilea ceas îl imită pe primul, pornind de la faptul că, la un timp oarecare după ce unul dintre ceasuri indică ora nouă și treizeci și cinci de minute, alt ceas din casă indică tot ora nouă și treizeci și cinci de minute." Orhan Pamuk - Cartea neagră
1 poezii, 0 proze
poarta de verdeață
de Yigru Zeltil
un tânăr cu șapcă roșie ca de schumacher apăruse acolo ținea în mână o baghetă probabil de bătut covoarele neascultătoare făcea câțiva pași funcționalitatea sa îi era total neclară și în umbrele apei...
Pui de sticleți
de Dragoș Vișan
M-ai aflat, lângă un gard de piatră, m-ai luat în palmă, mi-ai dat apă curată și-o mică râmă, am strâns-o bine în cioc, m-ai pus sus în salcâmul cu scorburi de unde căzusem, dar cuibul din care...
Ropote de ghiocei - autor Aurora Luchian
de Aurora Luchian
Hăt, în zarea cu mistere, Vântu-ngână rugă lungă, Palid, fără de putere; Pân' la Domnul să ajungă, Că-i slăbit, merge pe coate, Să-i dea niscai sănătate. . Astru chicoti și zvârle Peste freamăt,...
Impresii și însemnări
de Vlad Flavius
Despre rănile molidului 83 Molidul cel bătrân, din parcul orașului, se apropie de vârsta seculară… În fiecare zi, la aceeași oră, o verdaică își face apariția poposind pe trunchiul copacului cel...
Mucegai
de eido
In bordeiul scund si obosit, se simtea un ciudat iz de mucegai. O aroma mai degraba florala, care apropia entitatea aceasta, mucegaiul, de regnul vegetal. Iasomie, levantica, liliac, toate paleau...
fiindcă poartă deja un nume
de Ottilia Ardeleanu
vere e unu de-mi duce grija mama lui de l-a făcut era femeie de la țară n-o știu dar mi-o imaginez că și eu sunt de spiță româncă dată-ncolo de fâșneață că de mică luai greu’ de la părinți de la...
Impresii și însemnări
de Vlad Flavius
Despre viață, așa cum e... (381) Nefăcându-ți iluzii, diminuându-ți speranțele, viața începe să aibă gust de nisip... Oare care absurditate o fi mai mare: aceea de a te naște, ori aceea de a muri?...
Un caz banal
de Mircea Gheorghe
Locuiam în vara aia pe o stradă care făcea legătura dintre două cartiere, unul înstărit, pedant de curat, cu vile mari de piatră la capătul unor peluze largi înverzite, și altul sărac, printre cele...
Poarta de fier
de Nincu Mircea
Lângă poarta de fier străjuită cu gratii poleite în aur, lângă umbra unui pom înverzit, dar fără roadă, sta desenat și bolnav în praful încins, ca un balaur, ros de patimi, de păcate și fierbând în...
toamna de tranzitie
de bjd
Tacerea ta e legea cruda A unui joc ce ma -infioara Tu ma surprinzi, a cita oara ? Cu trena ta de vreme uda. Si sa ma zapacesti de tot, Despoi gradina de verdeata, Cad ploile spre dimineata De parca...
