Pernette du Guillet

Au début du 16e siècle, Lyon est un important centre intellectuel et littéraire, et l’école poétique lyonnaise, regroupant notamment Maurice Scève et Louise Labé, constitue un moment essentiel de l'histoire littéraire entre Marot et la Pléiade. Née à Lyon en 1520, Pernette du Guillet reçoit une éducation soignée, parlant l’italien et l’espagnol. A seize ans, elle est l’élève de Maurice Scève et l’inspiratrice de son recueil "Délie", objet de plus haute vertu. Mais l’amour entre eux se révèle impossible, Pernette étant promise à M. du Guillet qu’elle épouse en 1538. Elle meurt à 25 ans, le 7 juillet 1545, emportée par une épidémie de peste. A la demande de son mari, l’érudit Antoine du Moulin examine les feuillets où elle consignait ses poésies et les fait éditer dans leur confusion originelle. Rymes de gentille et vertueuse dame Pernette du Guillet, lyonnaise, Lyon, Jean de Tournes, 1545

1 poezii, 0 proze

Dimitrie S. Panaitescu - Perpessicius

Perpessicius - Dumitru S. Panaitescu (n. 21 octombrie 1891, Brăila, d. 29 martie 1971, București) a fost un istoric și critic literar, folclorist, eseist și poet român, cercetător și editor al operei eminesciene, membru titular al Academiei Române. S-a născut la Brăila, la 21 octombrie 1891, ca al doilea fiu al lui Ștefan Panait, muncitor, originar din Ianina, și al Elisabetei Panait, născută Daraban, originară din Cucora (Putna). În 1898 a fost înscris în clasa întâi la școala primară numărul 4 din Brăila, pe care a absolvit-o în 1902. Din anul 1907 a studiat la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Brăila. Până la terminarea liceului a fost secretar general al societății culturale „Avântul”, a elevilor de la liceul Nicolae Bălcescu. În vara anului 1909, petrecându-și vacanța la mănăstirea Agapia, l-a cunoscut și s-a împrietenit cu Titu Dinu, elev al lui Ovid Densusianu, la Facultatea de Litere din București. În 1910 absolvă liceul și devine student al Facultății de litere, la secția de...

4 poezii, 0 proze

Perpessicius

0 poezii, 0 proze

Rafael Perez Estrada

1 poezii, 0 proze

Adolfo Pérez Zelaschi

Adolfo Luis Pérez Zelaschi, (San Carlos de Bolívar, 15 de febrero de 1920] - Buenos Aires, 6 de marzo de 2005) fue un escritor argentino. Fue miembro de la Academia Argentina de Letras. Opera 1931 "Los Montiel" (novela). 1941 "Hombres sobre la pampa" (cuento). 1944 "Cantos de labrador y marinero" (poesía). 1949 "Más allá de los espejos" (cuento). 1954 "El terraplén" (novela). 1966 "El caso de la muerte que telefonea" (novela policial). 1969 "Presidente en la mira" (novela). 1975 "Canto fragmentario de Newpolis" (poesía). 1976 "De los pequeños y los últimos" (cuento). 1981 "Divertimento para revólver y piano" (novela policial). 1981 "Nicolasito" (novela). 1982 "La ciudad" (novela). 1985 "El barón polaco" (cuento). 1989 "Mis mejores cuentos policiales" (antología de cuentos). 1998 "Cien cuentos para cien días" (cuento). Sus poemas y cuentos fueron recogidos en antologías aparecidas en su país natal, y en países extranjeros como Chile, México y Bélgica.

3 poezii, 0 proze