Perpessicius

Mai umplu însa un pahar de stele plin Ce curge-n vorbe de rubin, La tine vin, la tine vin

Când în tăcere îmi spuneai nu mă atinge atunci, de tine-mi apropiai Sărutul dulce.

In privire-ți un albastru In abis sclipiri de astru Iară glasu-ți o chemare... De ai ști, dar ști tu oare!?

Poți să-mi spui acuma tu, Ce-a fost oare și ce nu!? De ce nu-mi vi, De ce îmi pleci?

Pe lungi alei ce duc spre departate zari ale trairii Ratacit`am cautand mereu.. privirea. Cu soapte mii ce`aud`n`tunecate cai ale iubirii Pironit`am istovind cu greu..trairea. Cu fluturi vii de