"pe-un petic de mare" – 22197 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
Ultima Generație - Primul Val
Antologia cuprinde 83 de autori de poezie. A văzut lumina tiparului pe 20.11.2005 la editura “Muzeul Literaturii Române”, cu o prefaţă semnată de criticul Lucian Chişu.
de Radu Herinean
Marcel Gafton
Marcel Gafton (1925-1987) a fost un poet și traducător român. A absolvit studiile liceale la Brăila și alege Facultatea de Drept a Universității din București pe care, însă, nu reușește s-o finalizeze. Încă din vârsta adolescenței, debutează cu poeme în Revista Fundațiilor Regale, primul său volum va apărea însă abia în 1972. Volumele sale îl impun drept un poet de „accentuat rafinament lingvistic”; Ștefan Augustin Doinaș, crede că Gafton este un mare amator de cuvinte ne-poetice cu ajutorul cărora ilustrează „un orizont de candori și miraje, de străvezimi și plutiri”, orizont moral și senzitiv deopotrivă. Marcel Gafton e „un poet fidel lui însuși, cavaler al unei poezii de interior, care gândește într-o încăpere severă” (Emil Manu) și care se impune prin poeme rafinate până la esențe. Altfel spus, acest novator al limbajului poetic este „o individualitate nu numai în cadrul generației războiului, din care face parte, dar și în cel al generațiilor ulterioare de poeți” (Ion Cristofor)....
4 poezii, 0 proze
Pietro Metastasio
Pietro Metastasio (1698-1782) (...) Metastasio nu este un mare poet, dar atât melodramele sale, cât și puținele Canțonete pe care le-a scris (...) poartă amprenta unei anumite sobrietăți expresive, derivată dintr-o severă disciplină clasiciă și dintr-o educație stilistică extrem de rafinată, care conferă limbajului său poetic limpezime, simplitate și grație, cu alte cuvinte atributele majore ale artei sale. (...) (extras din Antologia poeziei italiene de Eta Boeriu, Ed. Albatros, Buc., 1980, p. 268)
1 poezii, 0 proze
Vincenzo Monti
"...Vincenzo Monti, pe care contemporanii săi l-au socotit drept cel mai ilustru poet al neoclasicismului, e apreciat azi ca un extrem de rafinat și subtil literat, iar opera lui e evaluată în funcție de aportul pe care l-a adus la îmbogățirea limbajului poetic și la crearea unui nou gust, prin felul în care a preluat reînnoind tradiția clasică, prin diversitatea de tonuri, imagini, scheme și formule ale literaturii europene moderne pe care autorul și le-a însușit, transmițându-le unor poeți adevărați, unui Foscolo și chiar și unui Leopardi. Activitatea literară extrem de bogată și variată a lui Monti, care îmbrățișează mai toate genurile literare, de la canțone și sonete până la poeme polemice, politice și encomiastice, fără a neglija nici tratatele teoretice referitoare la limbă, își vădește de la bun început caracteristicile: poezia sa este în mare parte o poezie ocazională, legată de evenimentele vremii (...). Dar observarea atentă, de spectator și nu de părtaș al evenimentelor ce...
1 poezii, 0 proze
Lucia Eniu
„Rețetă pentru timpul viitor” „Românul s-a născut poet“. Există un adevăr concentrat în această scurtă propoziție, fapt de care m-am convins încă o dată, citind versurile tinerei poete Lucia Eniu. A vorbi despre un nume nou în poezie este mult mai greu decât în cazul „veteranilor“, iar dificultatea este cu atât mai mare cu cât persoana care transpune în versuri crâmpeie din sufletul său este mai puțin cunoscută. Versurile Luciei sunt atât de normale, încât poeta, din modestie, după ce le așternea pe hârtie, le depozita prin toate ungherele sufletului, neîndrăznind să le scoată la lumină. La lumina tiparului, desigur, căci ele au lumina lor. Pentru autoarea acestor bijuterii lirice, totul este simplu și firesc, însă este supus unei analize foarte atente și – mai era cazul să o spun? – tradus în limbaj poetic. Se miră atât de firesc trecerea timpului, care pe mulți îi sperie: Nu știu ce are timpul/ cu mine/ de-mi cere mereu/ să-mi mut gardul/ c-un veac/ mai încolo. (Uimire), iar pentru...
5 poezii, 0 proze
Ștefan Augustin Doinaș
26 aprilie 1922 – 25 mai 2002 Născut în comuna Caporal Alexa din județul Arad, Ștefan Augustin Doinaș a fost unul dintre poeții cărturari, o figură de maestru olimpian, amintindu-ne de scriitorii altor vremuri. În timpul studenției clujeano-sibiene din anii războiului, a fost unul dintre componenții de seamă ai Cercului Literar de la Sibiu și a semnat chiar "Manifestul" acestuia, care a apărut în ziarul "Viața" în 1942. A debutat în 1939, cu o poezie, în "Jurnalul literar", câștigând apoi, cu volumul "Alfabet poetic", în 1947, premiul Lovinescu. Volumul însă nu a mai apărut, din cauza instaurării comunismului, eveniment tragic ce l-a trimis în spatele gratiilor, pentru convingerile sale, și pe poet. Astfel încât Ștefan Augustin Doinaș a reușit să debuteze în poezie abia în 1964, cu volumul "Cartea mareelor", în care trecea de la baladă la o poezie cerebrală. Din cărțile sale ulterioare de versuri, care i-au consolidat un renume de autor fundamental al poeziei românești, menționam...
61 poezii, 0 proze
dimitriu mihaela
De fiecare dată când găsesc câte o muză care să mă ajute să-mi exprim trăirile, o primesc cu căldură și o invit să coboare printre măruntaiele gândurilor mele. De fiecare dată când îmi aduc aminte de locurile natale, de cetatea Târgoviștei mă cuprinde o senzație de alin și de bucurie. De fiecare dată când îmi arunc mârșav numele și prenumele, Dimitriu Mihaela-Doina pe un petic de hârtie, mă tot frământ dacă stihurile mele vor stârni în mintea vreunui lector un pic de euforie, de stimă, de critică , de nostalgie ori de o simplă introspecție. Întotdeauna ca un peregrin însetat de liric, de epic și dramatic, m-am tot avântat să îmi public modestele scriituri la gazetele locale, la revistele școlii, în volume colective. Am îndrăznit să iau premii și să particip la ședințele cenaclurilor locale , precum „Elena Văcărescu” și naționale „Săgetătorul” ce se țineau la București. Sunt ferm convinsă că niciodată nu îmi voi lăsa vocea mea lirică și mereu le voi spune celor ce vor vrea să muște...
2 poezii, 0 proze
Alexandru D. Ropalidis
Intre paradoxal si nefiresc se anunta vocea poetica, distincta, matura si profunda a lui Alexandru D. Ropalidis. Necunoscut pana acum, autorul are deja un discurs poetic autentic si individualizat. Amprenta lui stilistica oscileaza intre "nebunia inspirata" si greata sartriana proiectate pe un imens ecran al constiintei de sine. Versurile sale au intensitatea unei fotograme cinematografice si se propaga cu viteza rabdatoare a cuvantului tesut in mii de fire aidoma unei panze de paianjen. Realitatea este doar un pretext pentru punerea in scena a ceea ce, candva, Renee Magritte numea--dand umbrelor un contur sensibil si o semnificatie--"misterul si melancolia unei strazi". Alexandru D. Ropalidis produce prin versurile sale deopotriva misterul cat si secretul "alchimic" de ai da acestuia o forma sensibila. Traian T. Cosovei CONTEMPORANUL-Ideea europeana nr. 26,27,28,29(557-560),iulie 2001
30 poezii, 0 proze
Virgil Teodorescu
Virgil Teodorescu (n. 15 iunie 1909, Cobadin, Constanța - d. 24 iunie 1987, București) a fost un poet, prozator, eseist și traducător român, reprezentant al mișcării literare de avangardă. Membru corespondent al Academiei Române. A făcut parte din grupul suprarealist român. S-a înscris în 1928 la Facultatea de Litere și Filozofie din București, pe care . Debutul literar are loc în 1928 în paginile revistei Bilete de papagal, editată de Tudor Arghezi, sub numele de Virgil Rareș. În 1932 editează la Constanța revista de avangardă Liceu, împreună cu Tașcu Gheorghiu și Mircea Pavelescu, iar în anii '40 se alătură celui de-al doilea val suprarealist. Scrie poezii în limba română și în limba franceză, precum și într-un limbaj poetic inventat de el, numit "leopardă". Poezia din primele sale volume face dovada unui suprarealism destul de apropiat de contururile lui originare, lăsând să se întrevadă totodată și influența lui Paul Éluard, din a cărui lirică a tradus după război. În anii 1950 a...
63 poezii, 0 proze
Ina-Stefania Lazar
M-am nascut in Vrancea si am copilarit intr-un sat asezat intre dealuri si langa padure. Viata patriarhala a satului m-a inspirat sa scriu poezii in adolescenta. Apoi, viata la oras mi-a revelat rolul pe care poezia il are pentru constiinta. Consider ca poezia este expresia sufletului liber, a constiintei care prin vers se eliberaza de poverile lumesti si se plaseaza in lumea spirituala. In poeziile pe care le-am scris si le scriu las sa se citeasca in sufletul meu, sa se vada o parte din el si, prin urmare, poezia este parte din sufletul meu care se concretizeaza poetic prin actul de simtire si gandire din momentul creatiei. Prima poezie publicata pe acest site, si anume Manifest pentru poezie si eseu, am compus-o ca raspuns pentru cei care m-au descurajat sa scriu versuri. Doresc sa il citez pe Fénelon: "Ce poate fi mai placut si mai simplu decat sa fii sincer cu tine insuti, neavand nici de ce te teme, nici ce inventa?"
9 poezii, 0 proze
Nicolae Labiș
Nefericitul poet, stins din viață la doar 21 de ani, după un accident de tramvai, avusese o fascinantă ascensiune literară. Fiu al învățătorului Eugen Labis și al Profirei, care-i îndrumă, la școala primară, primii pași. Din copilărie scrie povești și poezii. Liceul \"Nicu Gane\" Fălticeni (1947 - 1951), continuat la Iași. Debut în Zori noi - Suceava (1950) și Viața Românească (1951). Urmează cursurile Școlii de literatură \"Mihai Eminescu\" din București. Se înscrie și abandonează imediat Filologia bucureșteană. Debutul editorial aduce un suflu nou poetic și o speranță de autor complet: Primele iubiri (1956). Pregătește pentru tipar volumul Lupta cu inerția (apare postum, 1958), dar moare stupid, în preajma Craciunului 1956, în urma unui accident de tramvai, în împrejurări încă neelucidate complet. Vizitase \"Capșa\", pentru o degustare, a vrut să ia tramvaiul spre iubită, cineva l-a îmbrâncit, s-a prins de grătarul dintre vagoane, a cazut cu capul pe caldarâm. Măduva spinarii îi era...
0 poezii, 0 proze
pe-un petic de mare
de Vasile Munteanu
scriam pe-un colț de masă sub neoane vacarmul umed coșuri de tutun și amețit de mine și de alții am încercat dezgustul să mi-l spun: tăceți! eroi ai mânecilor scurte/ cu dâra voastră care încă lasă...
amintirea
de Cioban Stela
înghit amintirea verii cu lăcomie toamna se împinge în fiecare cotlon din mine semințe de tristețe au răsărit pe un petic de gând cotrobăi în măruntaiele trecutului să culeg cioburi de soare cioburi...
Sponsalia 6
de matei dumitru
Imediiat după plecare lui, îi urmează sfatul, după care se culcă liniștiți și dorm până la zi albă. Soarele strălucitor prezice o zi minunată. Mai întâi se spală pe față apoi își astâmpără foamea...
întâi decembrie
de Dumitru Sava
nu-mi amintesc să mai fi apucat din iahnia de fasole însă la țuica fiartă sigur am fost printre cei dintâi să nu mă laud băut-am vreo nu știu câte de pahare și se făcea că mă rătăcisem pe aici prin...
ceva s-a-ntâmplat
de Valeriu D.G. Barbu
motto: cândva voi cârpi cortina cerului spartă în prea multe locuri stelele-s doar găuri în ea prin care răzbate Soarele voi dormi pe un cub de gheață în așternuturi înalte și oarbe acolo toți suntem...
Iată eu stau la usa si bat...
de mihai traista
Lui Radu în ultimul timp parcă i-se înnecaseră toate corăbiile. Umbla necăjit tot timpul, nu avea chef de nimic și avea sentimente de nevinovăție nejustificate. Nu era interesat de nimic....
avatar 20
de viorel gongu
Grădinițele luaseră vacanță, Străbunica Florentineim-a sunat și m-a rugat să o las la ea în vacanță. -Bine, mamaie, dar să nu aud că nu vrei să-mi dai fata, așa cum a făcut marcela. -Nu, mamă, Mă...
meandre 20-imposibil să fiu eu tatăl copilului
de viorel gongu
MEANDRE 20-imposibil să fiu eu tatăl copilului Au plecat toate trei. Florentina stătea în ușa apartamentului și plângea scâncind: „tati, tati al meu!” La serviciu avea liniște. Mai cumpăra țigări...
Cuminte ca un miel în ziua de Paști
de Maria Prochipiuc
disputele publice nu sunt pentru ieșirea din marea singurătate amintirile le-am pecetluit în labirinturi de piatră navigam fără cârmă pe-un petic de cer eu sunt femeia pe care trebuie s-o știi nu s-o...
