"nobila casă" – 2630 rezultate
0.02 secundeMeilisearchPindar
Pindar (sau Pindarus) (în greacă Πίνδαρος) a fost un poet antic, născut (probabil) în anul 522 î.C. în Cynoscephalae, o localitate din Boeotia. A fost fiul lui Daiphantus și Cleodice. Se spune că ar fi murit în anul 443 î.C. la Argos, la vârsta de 79 de ani. Pindar a fost căsătorit cu Megacleia, având două fiice, Eumetis și Protomache și un fiu, Daiphantus. Dintre poeții lirici ai Greciei antice, Pindar este cel a cărui operă este cel mai bine păstrată. Încă din antichitate unii critici l-au considerat un poet important. Proveniența familiară nobilă și eroică a lui Pindar se reflectă în poemele sale. Dintre operele sale s-au păstrat complet numai odele scrise pentru comemorarea victoriilor atletice ale învingătorilor de la festivalele de la începuturile Greciei clasice, între care Jocurile Olimpice. În operele sale a preamărit personalități și evenimente notabile. Casa lui din Theba nu a fost distrusă de Alexandru cel Mare, ca recunoaștere a...
1 poezii, 0 proze
Jaufré Rudel
Jaufré Rudel de Blaia a fost un om foarte nobil și generos și prinț de Blaia. Și s-a îndrăgostit de contesa de Tripoli, fără a o fi văzut vreodată, și numai pentru vorbele bune pe care le-a auzit despre ea de la pelerinii ce se întorceau din Antiohia. Și a scris despre ea multe versuri cu melodii bune, dar cu cuvinte simple. Și pentru că voia să o vadă, s-a făcut cruciat și s-a pornit pe mare. Și pe corabie a căzut bolnav și a fost dus la Tripoli aproape mort într-un han. Și aceasta a ajuns la urechile contesei și ea a venit la el, la căpătâiul său și l-a luat în brațe. Și a știut că ea era contesa, și pe loc și-a redobândit vederea și auzul și l-a lăudat pe Dumnezeu pentru că l-a ținut în viață până a văzut-o. Și astfel a murit el în brațele sale. Iar ea l-a așezat în mormânt cu mare cinste în casa Templului. Și pe urmă, în aceeași zi, s-a călugărit pentru durerea pe care a dobândit-o prin moartea lui. Engleză Jaufre Rudel (Jaufré in modern Occitan) was the Prince of Blaye (Princes...
2 poezii, 0 proze
Dino Buzzatti
Dino Buzzati Traverso, (n. 16 octombrie 1906 la Belluno, d. 28 ianuarie 1972, la Milano), a fost un jurnalist, scriitor și pictor italian cunoscut în principal pentru romanul Deșertul Tătarilor. Dino Buzzati Traverso se naște la 16 octombrie 1906 la San Pellegrino (Belluno). Părinții săi, Giulio Cesare Buzzati și Alba Mantovani sunt de origine venețiană având domiciliul stabil la Milano, Piața San Marco nr. 12. Dino este al doilea născut din 4 copii: Augusto (1903-?), Angelina (1904-2004) și Adriano (1913-1983). Tatăl său este jurist și profesor de drept internațional la Universitatea din Pavia și la Universitatea Comercială Luigi Bocconi din Milano. Mama sa, Alba, este descendentă a familiei nobile dogale Badoer Participazio. În 1917 casa familială din San Pellegrino este ocupată de către forțele austriece și este considerabil deteriorată. O parte a bibliotecii familiei este transferată la Viena. Încă de la o vârsta fragedă Dino manifestă un interes deosebit pentru poezie, muzică...
3 poezii, 0 proze
Gustavo Adolfo Bécquer
Gustavo Adolfo Domínguez Bastida, cunoscut ca Gustavo Adolfo Bécquer (a adoptat acest nume după modelul fratelui său, pictorul Valeriano Bécquer) (n. 17 februarie 1836, Sevilla - d. 22 decembrie 1870, Madrid) a fost un poet și narator spaniol, aparținând romantismului târziu.S-a născut în Sevilla ca fiul pictorului José Domínguez Insausti, care își semna lucrările José Domínguez Bécquer, după numele de familie al bunicii sale. Mama poetului se numea Joaquina Bastida de Vargas. Pe linia paternă era descendentul unei familii de nobili flamanzi, Becker o Bécquer, care practicau comerțul și care s-au stabilit în capitala andaluză în secolul al XVI-lea. O dovadă a prestigiului lor este faptul că aveau drept de înmormântare într-o capelă a catedralei din Sevilla, încă din 1622. Casa sa natală nu mai există. A fost botezat în parohia San Lorenzo Mártir. Tatăl său a fost un pictor costumbrist andaluz, iar atât Gustavo Adolfo, cât și fratele său Valeriano, erau foarte talentați la desen. Dar...
9 poezii, 0 proze
Gustavo Adolfo Becquer
Gustavo Adolfo Domínguez Bastida, cunoscut ca Gustavo Adolfo Bécquer (a adoptat acest nume după modelul fratelui său, pictorul Valeriano Bécquer) (n. 17 februarie 1836, Sevilla - d. 22 decembrie 1870, Madrid) a fost un poet și narator spaniol, aparținând romantismului târziu.S-a născut în Sevilla ca fiul pictorului José Domínguez Insausti, care își semna lucrările José Domínguez Bécquer, după numele de familie al bunicii sale. Mama poetului se numea Joaquina Bastida de Vargas. Pe linia paternă era descendentul unei familii de nobili flamanzi, Becker o Bécquer, care practicau comerțul și care s-au stabilit în capitala andaluză în secolul al XVI-lea. O dovadă a prestigiului lor este faptul că aveau drept de înmormântare într-o capelă a catedralei din Sevilla, încă din 1622. Casa sa natală nu mai există. A fost botezat în parohia San Lorenzo Mártir. Tatăl său a fost un pictor costumbrist andaluz, iar atât Gustavo Adolfo, cât și fratele său Valeriano, erau foarte talentați la desen. Dar...
0 poezii, 0 proze
Eschil
Eschil (525 î.Hr.—456 î.Hr.; greacă: Αἰσχύλος) s-a născut la Elefsina în anul 525 î.e.n. Tatăl său se numea Ephorion și era descendent dintr-o familie nobilă și înstărită. A participat la Bătălia de la Marathon (490 î.Hr.) și Salamina (480 î.Hr.) împotriva perșilor, unde a dat dovadă de curaj și devotament. Este supranumit \"părintele tragediei universale\". Tragediile lui Eschil prezintă conflicte puternice, bazate pe subiecte simple și concentrate, realizate într-un ton grav, iar eroii se află în luptă cu destinul, manifestat prin intermediul zeilor. Eschil a considerat drama (tragedia) un instrument de propagandă națională, o modalitate capabilă să trezească spectatorilor sentimente de care el însuși era profund animat: dragostea de patrie, cultul virtuții, supunerea față de zei. Eschil a introdus al doilea actor și a restrâns partea lirică în favoarea celei dramatice. A scris peste 90 de piese din care s-au păstrat doar 7: trilogia...
1 poezii, 0 proze
Maurice Maeterlinck
Maurice Polydore Marie Bernard Maeterlinck (n. 29 august 1862 la Gand - d. 6 mai 1949) poet, eseist și dramaturg belgian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1911. Maeterlinck s-a născut la Gand, într-o familie de nobili belgieni. Urmează cursurile colegiului Sainte-Barbe (unde îi are drept prieteni pe Charles Van Leberghe și pe Grégoire Le Roy), apoi pe cele ale Facultății de drept, fiind o vreme înscris în barou. Din anul 1886 locuiește la Paris, publicând în revista "La Pléiade". Vara, la Gand, se consacră horticulturii și apiculturii. Scrie poeme, piese de teatru, esuri, cărți despre științele naturii. În primul război mondial, e gata să se angajeze în armata belgiană (la 52 de ani) dar e sfătuit să-și slujească țara prin condei; drept care, scrie pamflete, ține conferințe. În anul 1919 se căsătorește cu tânăra Renée Dahon. Al doilea război mondial îl surprinde în Portugalia, Saratosa, Florida, unde scrie în continuare articole, scenarii, redactează amintiri....
8 poezii, 0 proze
Czeslaw Milosz
Czes³aw Mi³osz (n. 30 iunie 1911, Šeteniai, Lituania- d. 14 august 2004) poet și romancier polonez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1980.În motivația juriului care i-a acordat premiul Nobel se amintește: "a ilustrat, cu o perfectă clarviziune, condiția precară a omului într-o lume dominată de conflicte profunde. S-a născut în Lituania în familia unor nobili polonezi. A debutat in 1930, la Vilnius, într-o revista universitară. In 1936 a inceput sa lucreze la postul de radio polonez din Vilnius, dar anul urmator a fost concediat din cauza vederilor sale de stanga. S-a angajat apoi la postul national din Varșovia, iar la inceputul razboiului a fost trimis pe front, în calitate de reporter. Dupa ocuparea Poloniei s-a intors la Vilnius, de unde a fost in scurta vreme obligat sa fuga din calea trupelor sovietice: a intreprins o indrazneata si periculoasa calatorie prin liniile sovietice si germane, revenind in Varșovia ocupata de nazisti. A ramas aici pana in 1944, lucrând...
1 poezii, 0 proze
Alin Vulcanescu
Putin..sau poate foarte nebun... Din o zodie nobila cea a pestilor..imi plac criticile dar nu jignirile.Am 23 ani si sunt destul de simpatic,merci
4 poezii, 0 proze
Matteo Maria Boiardo
1440 (sau 1441) - 1494 Născut la Scandiano, lângă Reggio Emilia, într-o familie nobilă. În paralel cu importante funcții politice (a fost, pe rând, gentilom al curții ducelui de Ferrara, guvernator al Modenei și guvernator de Reggio, unde a și murit) a știut să trăiască în cultul poeziei. A scris numeroase poeme, atât în italiană cât și în latină, dar meritul său cel mai important rămâne acela de a fi creat modelul epocii cavalerești italiene prin capodopera sa, Orlando innamorato. Canțonierul său, intitulat Amorum libri tres (Cele trei cărți ale Iubirii) este probabil cel mai important produs al liricii italiene din secolul XV. Lucrarea parcurge bucuriile, suferințele și regretele iubirii sale pentru Antonia Caprara. Sonetele se disting printr-un decorativism prețios, de factură gotică, aplicat peste o vie sensibilitate peisagistică, înfiorată de briza hedonismului.
2 poezii, 0 proze
nobila casă
de enea gela
pereții ei pulsează vene cu morfina altor timpuri când mi se lipea gloria pe tălpi și nu știam dacă merg sau plutesc în nobila casă am decretat starea de urgență a verbului a fi am iubit sub straturi...
Ghid pentru nobili obsceni
de Andrei Călăfăteanu
Dimineți îmbibate din belșug în grapefruit Și privighetori la geamul cleios, Cântă triluri scurte însoțite de clipe, Sacadate, curmate șopotit și frumos. Mic dejunuri sărate, bogate în calorii, Stau...
Ștefan Doru Dăncuș: Lansarea volumului "Casa memorială Dăncuș"
de Stefan Doru Dancus
Ștefan Doru Dăncuș: Lansarea volumului „Casa memorială Dăncuș”, Târgul de Carte Gaudeamus, București, 2011 Dragii mei, Vă anunț lansarea volumului de poezie „Casa Memorială Dăncuș”, o antologie de...
foaie verde de târziu
de florian stoian -silișteanu
ea cum era puțin grasă era femeia de casă ce nebun ieșea fum din pantofi se vindea în loc de aer parfum mirosea a teren de fotbal cum dracu miroase terenul mi-am zis ia mai bine să plec din mine cu...
Îngeri și flori
de Constantin Gabriel Obreja
Fluviul suspinelor mele, trece pe lângă casa fecioriei tale. Te privesc mut în curgerea apelor vii, vrednic de dor și de jale. Te-am pierdut în războiul sărutului orb, ce ți-a deschis încă o poartă....
Impresii și însemnări
de Vlad Flavius
Despre însingurare (76) Cu cât spațiul de locuire într-o casă este mai mare, cu atât se mărește și singurătatea locatarilor… La această distanțare, fizică și spirituală, în prezent contribuie,...
ce frumoasă era umbra de la tine
de Florentin Cristian
Mă compătimesc mai mult pe mine Că vreau varăși umbră de la tine Pomule și pe tine te compătimesc Ei vor să te bage în casă, nu ca să să fii picioare de masă Ci să clipești în foc ultima poveste Te...
Fata ce-o știam
de Dîrzu Andrei-Ovidiu
Fata blondută ce-o stiam Radiind de frumusete sus la geam S-a întunecat precum un nor La pasul ploii batrân rătăcitor La tară, la olteni, bag de seamă C-a vrut să se facă din fată-o damă Cu pălărie...
Romanul românesc pervers
de Kiki Vasilescu
Aveam să descopăr că Pașadia fusese un mare domn, de viță nobilă. Fiu de mari boieri de prin zona Timișoarei, cu un nu foarte depărtat ascendent într-o familie veche de cavaleri teutoni, fusese lăsat...
iar și iar
de Costel Stancu
după ce termini poemul îl citești păpușii tale întinsă pe spate ea ridică frumos un picior și ți-l dă să îl săruți mintea ta închipuie o vitrină în care dansezi pînă dimineața un ritual o magie sau...
