"mult mai departe, mult mai tîrziu..." – 21019 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
DTDaniela Trifan
Născută la Brăila, în peisajul romanticului port dunărean, Daniela Trifan s-a simțit permanent influențată de imaginea arhitecturală a centrului vechi al orașului, precum și de imaginea bălților din apropierea Dunării, acolo unde, în copilărie, petrecea mult timp cu familia, la pescuit, privind amalgamul culorilor calde de apus. A urmat școala de muzică, unde a studiat vioara, dar în același timp scria poezii, nuvele, picta peisaje și încerca din răsputeri să-și găsească acel talent, despre care credea că fiecare om trebuie să-l primească, la naștere... Îndrumată de familie, a urmat Liceul Sanitar, care n-a atras-o decât datorită faptului că putea să-și ajute semenii... lucru care a devenit, mai târziu, pasiune. Acolo și-a cunoscut actualul soț, iar în vremurile tulburi de după 1990, a rămas asistentă medicală, lucru care n-a împiedicat-o să scrie, să studieze și să-și caute mai departe "talentul". A urmat apoi Specializarea Agricultură a Facultății de Inginerie Brăila, din cadrul...
3 poezii, 0 proze
DADelmira Agustini
Delmira Agustini (1890 în Montevideo — 1914) a fost o poetă uruguaiana. Una dintre personalitățile literare feminine însemnate ale continentului sud-american. Născută in Montevideo (Uruguay) din părinți de orginie italiană, Agustini a fost un copil precoce înca din primii ani de viață. Ea a început să scrie poezii de la vârsta de 10 ani și tot atunci a avut primul contact cu limba franceză, muzica și pictura. Ea s-a măritat cu Enrique Job Reyes pe 14 august în 1913. Căsnicia lor n-a durat mult pentru că la mai puțin de un an divorțul era deja finalizat pe 5 iunie, 1914. O lună mai târziu, Reyes o omoară pe Agustini împuscand-o în cap după care se sinucide. Lirica ei este vitalistă, pasională, de o deplină sinceritate a sentimentelor, notabilă prin stil și perfecțiune formală. Opere Cartea albă (El libro blanco) - 1907 Cântecele dimineții (Cantatos de la mañana) - 1910 Caliciile deșarte (Los cálices vacíos) - 1913 Mătăniile lui Eros (El rosario de Eros) - postum 1924
3 poezii, 0 proze
Vitalyus Maximus Decimus!!!
Daca iubesti intradevar stelele,priveste spre ele si chiar daca ajungi pana la ele,sa nu uiti niciodata ca FERICIREA este mult mai departe!!! Vei realiza cand vei privi inapoi asupa vietii tale ca momentele in care ai trait cu adevarat sunt acelea in care ai iubit si ai facut lucruri in spiritul dragostei...Nu plange pentru ca a apus soarele,lacrimile te vor impiedica sa vezi stelele.... Azi sunt aici,maine nu se stie,dar poimaine dispar!!!
1 poezii, 0 proze
UFUgo Foscolo
Ugo Foscolo (1778-1827) Atât prin opera sa cât și prin viața sa - zbuciumată, aventuroasă, răvășită de pasiuni, de profunde neliniști și de aspirații eroice (...) - Ugo Foscolo este scriitorul cel mai profund angajat în viața epocii sale, în multitudinea de evenimente care la început de secol schimbă fața Europei și a Italiei. Și, totuși, privită din perspectiva timpului, opera lui îl situează mult mai aproape de înaintași și de urmași, de fervoarea preromantică a unui Alfieri sau de pesimismului lui Leopardi, și mult mai departe de contemporanii propriu-ziși, de un V. Monti sau de un I. Pindemonte, de pildă (...). (...) Odele și cele douăsprezece Sonete ale lui Foscolo, ca și romanul său autobiografic, răsfrâng din plin sensibilitatea pronunțat romantică a autorului lor. Dar torentul pasiunilor, frenezia simțurilor, datele imediate ale biografiei sale se transfigurează în Sonete, (...) și depășind reminiscențele literare, ajung să se rostească într-o formă reținută, discretă, într-un...
2 poezii, 0 proze
AGAdriana Georgian
Am învățat prea mult și acum încep să mă întreb de ce... Suntem doar trecători prin această lume (viață) și tot ceea ce învățăm pentru a evolua în plan profesional, ... în lumea de dincolo, nu ne este de folos. Uităm cea mai importantă lecție care ni s-a cerut să o învățăm ... IUBIREA. Suntem preocupați de lucruri efemere: funcții, bani, renume. Din ce avem mai mult, ne dorim mai mult. Totul pare să nu aibă o limită clar definită. Când ajungem să tragem linie, sufletul nostru este pustiu, căci l-am abandonat. Sufletul e cel ce-ți dezvăluie lucrurile pe care mintea nu le poate înțelege și cuvintele nu le pot cuprinde, .... e tot ceea ce rămâne din noi și trece mai departe ...
3 poezii, 0 proze
NAnicolae costel alin
Nu știu ce am realizat în viață, nu știu ce voi realiza. Merg înainte și cu rele și cu bune și poate cândva voi întâlni un îngeraș care merită și voi fi din nou fericit. Am învățat prea mult și acum încep să mă întreb de ce... Suntem doar trecători prin această lume (viață) și tot ceea ce învățăm pentru a evolua în plan profesional, ... în lumea de dincolo, nu ne este de folos. Uităm cea mai importantă lecție care ni s-a cerut să o învățăm ... IUBIREA. Suntem preocupați de lucruri efemere: funcții, bani, renume. Din ce avem mai mult, ne dorim mai mult. Totul pare să nu aibă o limită clar definită. Când ajungem să tragem linie, sufletul nostru este pustiu, căci l-am abandonat. Sufletul e cel ce-ți dezvăluie lucrurile pe care mintea nu le poate înțelege și cuvintele nu le pot cuprinde, .... e tot ceea ce rămâne din noi și trece mai departe ... (Adriana Georgian)
78 poezii, 0 proze
IEIon Andreea Elena
Scriu mai mult ca o incercare de a ma cunoaste mai bine, nu am pretentia ca scriu bine, nu am pretentia ca ceea ce scriu este catusi de putin interesant dar scriu cu drag. Candva mi-as fi dorit ca randurile mele sa ajunga departe, undeva sus, pe culmi, acum insa imi este de ajuns ca ele sa fie citite de cei asemeni mie, aceia care inobileaza acest site cu scrierile lor. Reea.
8 poezii, 0 proze
JHjoshua haza
sclav al modernitatii, nu pot sa stau departe de zgarie-norii mei mai mult de o luna
8 poezii, 0 proze
gabriela ungureanu
M-am nascut in Toplita, judetul Harghita. Am copilarit impreuna cu fratele meu mai mare Mihai, si o gasca de prieteni in acelasi oras. M-am scaldat in dragostea scumpilor parinti de la care am invatat ca viata e o lupta, iar noi putem invinge. Gandul la orasul de munte mi-e starnit de amintirea cizmulitelor in carouri rosu cu alb care-mi purtau pasul spre cladirea uriasa si rece, unde in ciuda tristetii de a ma trezi a nimanui, rasuna zglobiu glasul tinerei educatoare. Apoi imi aduc aminte tenesii ce-mi grabeau pasul pe trotoarele orasului prafuit, genunchii si coatele pline de julituri provocate de neastamparul fetei tunse baietoi, care visa "la mai mare". Evadarea mea, era "departe", care la vremea respectiva se concretiza in hoinareala la munte, pe dealuri, la lacul din satul bunicii si cand nu gaseam mai mult, in imaginatia mea. Copilaria mea a insemnat zambet si tristete, speranta si dezamagire si permanenta cautare a acelui ceva, care intr-o zi il voi gasi si nu il voi mai lasa...
15 poezii, 0 proze
COCatalina Odolean
Nascuta la Sibiu in anul 1984 imi urmez cararea vietzii ce-si poarta manta asupra mea. M-a binecuvantat cu mult talent si placere pentru artele placute auzului, ochilor si mintii. Traind o viatza minunata alaturi de prieteni, pe plaiurile romanesti am apucat sa simt sentimentul adevaratei prietenii, iubiri si mai ales dragoste fata de patrie. Acum ca sunt departe de patrie imi duc viata aici in America, dar cu promisiunea ca nu-mi voi uita niciodata radacinile!
4 poezii, 0 proze
mult mai departe, mult mai tîrziu...
de Gelu Bogdan Marin
și totuși ca un soi de vrajă aștept să bată la ușă speranța ce se întoarce umilă la forma umană * * * despuiată de lumina timpului femeia îmblînzește șarpele candelă la marginea cercului ca o ușă...
Ceva despre berze
de Alexandru Vizitiu
Ceva despre berze Cel mai frumos obicei de pe fața pămîntului rămîne obiceiul omului de a face copii. În treacăt fie spus, dacă obiceiul n-ar fi existat, n-aș fi putut trage această concluzie justă....
Călătorie întreruptă
de LUMINITA SOARE
N-am fost nicicînd mai singur decît acum, cu moartea în aceiași încăpere și, dacă pereții verii pătrund oglindite lumini printre ziduri, fără reguli, în cîmpul de imagini tăiat ca pe o pajiște,...
poem pentru mok împreună cu mok
de Leonard Ancuta
soarele răsare peste militari, peste ferentari și peste tot, dar aici răsare mai aproape de mine și mai departe de tine și îl văd cu aproape un minut înaintea ta, suficient cît să mă rog să-ți...
noaptea gurmandă
de Mihai Leoveanu
pornești în căutarea unui binevoitor care să te asculte până la capăt mașinile împrăștie prin ceață o lumină palidă uneori oprirea lor bruscă îți sfâșie voalul cuvintelor e o noapte gurmandă repede...
calatorul care a devenit poet
de Iurie Burlacu
călătorul care a devenit poet lovindu-se cu capul de piciorul unui înger * * * el călătorea întruna avînd scopul evadării de sine în fiecare noapte poposea pe la vreo văduvă cu o casă de copii iar...
Sat indian
de Ernest Hemingway
La malul lacului fusese trasă încă o barcă. Cei doi indieni stăteau și așteptau. Nick și tatăl lui se așezară la pupa bărcii, indienii o împinseră în apă, și unul din ei urcă și trecu la rame....
Balada șefului de post
de Costel Stancu
Plutonierul Alampie își făcu cruce și merse mai departe. Șoseaua, tare, grunjoasă, plină de pietre și gropi, semăna cu spinarea unui animal preistoric Își netezi cu palma buzunarul din dos, biletul...
Domnul Racu!
de Hota-Fograscher,Traian
Domnul Racu! Î-mi aduc mereu aminte de amicul meu ,mai tîrziu fost coleg de muncă, Domnul Racu (Tovarășul Racu pe atunci)angajat la o Primărie din Ardeal. Era un om modest, venit după \"Eliberare\",...
anarhie în roșu
de Leonard Ancuta
cică rugile noastre către dumnezeu sunt interceptate de către sateliți și redirecționate către satan cu alte cuvinte suntem tot mai singuri odată cu tehnologia începe ușor, ușor, anarhia sau nu e...