"monument poetic" – 20111 rezultate
0.03 secundeMeilisearchNikki Giovanni
Pe numele adevarat Yolande Cornelia Giovanni, a urmat cursurile Universitatii Fisk. E membru activ in The Black Arts Movement, o comunitate de intelectuali de culoare din SUA, care activeaza pentru respectarea drepturilor negrilor si egalitate rasiala. Opera majora: Black Feeling, Black Talk (1968). Black Judgement (1968). Night Comes Softly (1970). Poem of Angela Yvonne Davis (1970). Illustrated by Charles Bible. Re: Creation (1970). Gemini: An Extended Autobiographical Statement on My First Twenty-Five Years of Being a Black Poet (1971). Spin a Soft Black Song: Poems for Children (1971). Illustrated by Charles Bible. In My House (1972). Dialogue (1973). Foreword by Ida Lewis; Afterword by Orde Coombs. Conversations with James Baldwin. My House, Ego-Tripping and Other Poems for Young People (1973). A Poetic Equation: Conversations between Nikki Giovanni and Margaret Walker (1974). The Women Gather (1975). Broadside. The Women and the Men (1975). Cotton Candy on a Rainy Day (1978)....
1 poezii, 0 proze
Pablo Antonio Cuadra
Pablo Antonio Cuadra (n. 4 noiembrie 1912, Managua, Nicaragua, d. 2 ianuarie 2002 în același oraș) a fost un poet nicaraguyan de renume continental, angajat cu ceilalți membri ai generației sale "Vanguardia" (José Coronel Urtecho, Joaquín Pasos, etc.) în deschiderea poeziei din Nicaragua spre noile experiențe poetice. Fondator de reviste și ziare. *** Pablo Antonio Cuadra (1912-2002) was a Nicaraguan essayist, art and literary critic, playwright, graphic artist and one of the most famous poets of Nicaragua. Cuadra was born on November 4, 1912, in Managua but spent the majority of his life in Granada. Cuadra or PAC was the son of Carlos Cuadra Pasos and Mercedita Cardenal. Cuadro is first cousin-of Ernesto Cardenal. He married Adilia Mercedes Bendaña Ramírez. In 1931 Cuadra, along with José Coronel Urtecho, Joaquín Pasos, and other writers, founded the Vanguardia literary movement in Granada. Cuadra's Poemas nicaragüenses was published in 1934. He opposed the American intervention...
0 poezii, 0 proze
Conrad Aiken
Conrad Aiken (1889-1973) a fost un poet la un moment dat prețuit de colegii săi de vocație (a fost prieten personal cu T.S. Eliot și cu Malcolm Lowry, de pildă), dar despre care s-a apreciat că nu a atins gradul de excelență al poeților cu adevărat mari ai vremii. Poate și din cauză că s-a arătat preocupat mai ales de melodicitatea versului, de impresionismul notațiilor (poezia, din punctul său de vedere, este „o serie caleidoscopică de momente incandescente”), de un „joc cu ideile deopotrivă de vesel ca cel cu stările de spirit sau cu senzațiile”. În realitate, spunea singur despre sine însuși, el a fost „în căutarea unui fel de poezie absolută, o poezie în care intenția nu ea tât să stârnească emoții doar, ci să convingă de o anume realitate, să folosească emoțiile sau simțul realității (tangențial și aluziv expus) cu aceeași rece detașare cu care un compozitor folosește notele sau acordurile”. Aceasta a contribut fără îndoială să facă versurile sale „excesiv de melodice” și ca...
1 poezii, 0 proze
Pernette du Guillet
Au début du 16e siècle, Lyon est un important centre intellectuel et littéraire, et l’école poétique lyonnaise, regroupant notamment Maurice Scève et Louise Labé, constitue un moment essentiel de l'histoire littéraire entre Marot et la Pléiade. Née à Lyon en 1520, Pernette du Guillet reçoit une éducation soignée, parlant l’italien et l’espagnol. A seize ans, elle est l’élève de Maurice Scève et l’inspiratrice de son recueil "Délie", objet de plus haute vertu. Mais l’amour entre eux se révèle impossible, Pernette étant promise à M. du Guillet qu’elle épouse en 1538. Elle meurt à 25 ans, le 7 juillet 1545, emportée par une épidémie de peste. A la demande de son mari, l’érudit Antoine du Moulin examine les feuillets où elle consignait ses poésies et les fait éditer dans leur confusion originelle. Rymes de gentille et vertueuse dame Pernette du Guillet, lyonnaise, Lyon, Jean de Tournes, 1545
1 poezii, 0 proze
Denis Zavorotnîi
Sunt născut în Republica Moldova, orașul Dondușeni, la 10 iunie 1988. În 2007 am absolvit Liceul Teoretic „Alexei Mateevici” din localitate. La moment îmi fac studiile la ULIM, Fac. Limbi Străine și Științe ale Comunicării, specialitatea Jurnalism, anul III. Debutul literar: decembrie 2005 („Vreau să rămîn”, NOI,12,2005). Realizări: 2005 - Laureat al Concursului Republican al Tinerilor Poeți și Prozatori „Florii”,mențiune, secțiunea proză. - Premiul revistei „Comoara” pentru secțiunile poezie și proză 2006 - Premiul „Lucian Blaga” în cadrul Olimpiadei Republicane la Limba și Literatura Română - Premiul revistei „NOI” pentru secțiunea poezie - Laureat al Concursului „Ars Adolescentina”, organizat de Casa Radio în colaborare cu Centrul Media 2007 - Laureat al Olimpiadei Republicane la Limba și Literatura Română - Premiul II la Concursul Republican „Florii”, secțiunea poezie
20 poezii, 0 proze
Constantin Argintaru
Constantin Argintaru (n. 14 august 1894, Plenița, Dolj - d. 23 mai 1936, Cluj) a fost un poet român. Face clasele primare în comuna natală; Școala Normală la Craiova. Participă ca ofițer la primul război mondial, rămănând invalid în urma luptelor de la Mărășești. Cavaler al ordinului militar Mihai Viteazu. Debutează editorial în 1926, cu broșura "Monumentul durerii". Director al revistei "Hyperion" (1932-1935) și al editurii cu același nume din Cluj. A mai colaborat la Abecedar, Luceafărul literar și critic, etc. Lirica sa are elemente de tradiționalism, postsimbolism și expresionism. Este menționat în "Istoria literaturii române..." a lui G. Călinescu la capitolul poeților dialectali (alături de I.O. Suceveanu și V. Copilu-Cheatră). Opere * Monumentul durerii, 1926 * Agonia soarelui, 1930 (care a mai fost reeditată de două ori în timpul vieții) * Vin țiganii, 1934 * Viața pietrelor, Editura Hyperion, Cluj, 1935 * Setea norilor, 1935
1 poezii, 0 proze
Visan Tiberiu-Ioan
Nascut in Turda, jud. Cluj. Liceul Teoretic in Campia Turzii. Licentiat in teologie la sectia Teologie fundamentala si istoria religiilor, promotia 1976, Sibiu. Pseudonimul Glad Elian a fost fost ales in l980 pe cand eram ghid-muzeograf la Biserica monument istoric Voronet,jud.Suceava. In l987 am debutat cu acest pseudonim, intr-un volum comun (Alpha '87, al editurii Dacia, cu cateva poeme grupate sub titlul: Estuarele Noptii. Dupa revolutie am publicat in 1995, la editura Carminis, Pitesti, volumul de poezie: Zodia terna. Toate poemele scrise erau doar incercari lirice din timpul dictaturii. Am folosit acelasi pseudonim. Sub numele meu adevarat, in anul 2000 am publicat la editura Olimp, Bucuresti, volumul de eseuri intitulat Treptele Nedumeririi. In 2005 am publicat la editura Anastasia cartea: Sub privirile Sfintilor Zilei - Un calendar Ortodox comentat. In 2007 a aparut la editura Rentrop&Straton cartea: Libertate si Credinta.
34 poezii, 0 proze
Honoré de Balzac
Honoré de Balzac (n. 20 mai 1799, Tours, Franța – d.18 august 1850, Paris, Franța) a fost un romancier, critic literar, eseist, jurnalist și scriitor francez. El este considerat unul dintre cei mai mari scriitori francezi în domeniul romanului realist, romanului psihologic și a romanului fantastic. Apreciat de critica literară, Gérard Gengembre,[1] G. Vannier cât și de filozofi ca Alain, Albert Béguin el a fost privit ca fiind un vizionar de către Albert Béguin. Datorită complexității operei sale, Balzac a fost greu de încadrat, atât de critica literară din acea perioadă, cât și de cea de astăzi, ca aparținând unei categori deja existente, aparte. El a creat un adevărat monument, "Comedia umană" (în franceză Comédie humaine), ciclu în a cărui componență intră 95 de lucrări terminate (nuvele, romane și eseuri) și 48 lucrări neterminate. Ideea continuității dintr-o lucrare în alta, a uninii, a apărut pentru prima dată în 1830, odată cu gruparea romanelor Sarrasine, Gobseck, sub titlul...
27 poezii, 0 proze
Harry White de Danciu
intreaga Prefață a lui Ștefan Doru Dăncuș la cartea \"Sânt pentru ca Este\" Au apărut în vremurile noastre, pe planetă, milioane de cărți și tot atâtea milioane de monumente ale prostiei și orgoliului de-a fi scriitor cu orice preț. Pădurile pământului au fost exterminate cu sălbăticie pentru a se tipări pe lemnul lor disprețul și aroganța unor indivizi care, în fața Creatorului, descalifică specia umană. Nu este prima dată când spun că lemnul plânge de durere când este imprimat cu stupizenia și obscenitatea umană și vibrează fericit atunci când se aplică pe el cerneala tipografică a Înaltului. Cartea lui Harry White de Danciu a bucurat lemnul sacrificat pentru a fi editată, afirm acum, când piața literară e plină de surogate subordonate mentalității de tarabă. E timpul altor cărți, a venit vremea ca “glorioasa literatură” să apună, să întâmpine cu respect o altă ordonare a literelor, cuvintelor, frazelor și sensului acestora. Omenirea trebuie să învețe altă limbă, una universală,...
0 poezii, 0 proze
Sandu-Milea Constantin
Câte ceva despre autor.. S-a născut la 26 septembrie 1955 în comuna Agăș, județul Bacău. A lucrat încă de foarte tânar ca lăcătuș mecanic CFR,locomotive, în industria aviației, la mina de cupru si în domeniul geologie până în anul 1989. A făcut studii libere de pictură, sculptură, actorie, regie, teatru, apoi , ca autodidact convins, a ales meseria de sculptor și de cercetator privat în istoria formelor plastice pe care o practică timp de peste 25 de ani.Până în prezent a realizat peste 500 de sculpturi în lemn, bronz și marmura. Are un site:www.constantinmileasandu.bravehost.com; unde prezinta opera lui de sculptură, zece proiecte de monumente pentru lumea civilizată, și câteva conferințe despre arta modernă și despre Fundamentele Modernității Europene. In prezent trăiește la Brașov si sculpteaza. adresa atelier: Str. Neagoe Basarab.nr.17.( Piata Teatrului) Tel:0744994454 e- mail:cmileasandu@yahho.com; www.constantinmileasandu.bravehost.com
1 poezii, 0 proze
monument poetic
de Iakab Cornelia Claudia
sadismul își repede aripile vulturești asupra unui geamăt ce îmi scapă stârvul meu sub trei pietre ancestrale cunoaștere frântă la căpătâi o sabie invizibilă cu vârful otravit în sus lacrima nu are...
Despre poetica marginalității la Liliana Armașu
de Paul Gorban
Poezia de dincolo de Prut începe să intre din nou în atenția criticilor literari din România. Și asta – pe bună dreptate - pentru că dinspre acel mal curge poezie, o poezie cu suflu nou, care pune în...
O meritată laudă poetică pentru cel mai impresionant studiu istorico-literar despre nașterea României moderne, intitulat „Recurs la Unire”
de Cristian Petru Balan
Dacă în urmă cu două sute de ani Vasile Alecsandri și Alexandru Flechtenmacher au putut proslăvi uriașul eveniment politic al națiunii noastre printr-o nepieritoare creație artistică monumentală...
dați-ne copacul imaginar!
de Daniela Luminita Teleoaca
uneori visez să fac din durere o operă de artă măcar un monument la margine de drumuri pelerini să se oprească o clipă să-și mângâie crucea să-și ridice ochii să meargă mai departe alteori îmi doresc...
gândindu-l pe Eminescu
de FLOARE PETROV
respir lumini suave în fiece moment (modelează credința cu sacre nuanțe) fac dintr-o întâmplare un eveniment dau lumii literare subtile valențe. steaua mea străluce pe stabil firmament poezia se...
nuntă fără nuntași în nirvana
de Cătălin Al DOAMNEI
ceea ce nu am putut accepta a fost omul lipsit de iubire brăzdate de fulgerele din amurg ale imperiilor învinse zilele-mi sunt pestrițe ca laleaua pestriță și de aceea le-am decretat monument al...
(Un mare fluture roșu)
de Paul Păun
Un mare fluture roșu pâlpâia în apus și norii la poalele muntelui alergau ca o mare aprinsă, către cine știe care țărm sfărâmat, către cine știe care port în ruine. Pe vârful cel mai singur și mai...
Scrisoare către Adrian Păunescu
de Constantin Noica
„Sunt o natură fără de copertă\", spuneți Dumneavoastră în cîntecele acestea, atît de impresionante, ale unui om despre sine, dar ați fost poate invers, o copertă fără de natură, sau poate ați părut...
Bucuria de a respira
de Ana Urma
„Linişte, e linişte... ca şi cum m-ar gândi un arbore” de Nichita Stănescu (31 martie 1933 - 13 decembrie 1983) Parte din ceea ce suntem datorăm lecturilor care ne transformă și pun în legătură cu...
Monocord
de Cristina-Monica Moldoveanu
Ea era foarte tristă, atît de tristă încît nu mai dădea nume lucrurilor. Nici nume, nici povești despre ceea ce pățiseră sau urmau să pățească toate lucrurile. Pur și simplu gîndea lumea în sunete...
