Căutare

Neale Donald Walsch a crescut într-o familie Romano-Catolică în Milwaukee, S.U.A. A cântat în corul de copii al bisericii locale. A vrut să devină preot, dar, ulterior, a început să lucreze în mass-media ca reporter de ziar, director de programe la o stație de radio, a fost purtător de cuvânt al celui mai mare sistem național de învățământ școlar public, a creat și a fost proprietarul unei agenții de publicitate și marketing; a fost gazda unui talk-show la un post de radio național. A lucrat, printre altele, într-un grup al doamnei Elizabeth Kubler-Ross. În prezent, locuiește împreună cu soția sa, Nancy, într-un loc retras situat în pădurile din sudul statului Oregon, S.U.A. Împreună au constituit ReCreation, o fundație non-profit de evoluție personală și înțelegere spirituală, al cărei scop este de a-i ajuta pe oameni să se regăsească pe ei înșiși. Neale Donald Walsch merge pretutindeni în țară, ține cuvântări, orga¬nizează ateliere pentru comentarea și răspândirea mesajelor...

2 poezii, 0 proze

barbu raluca

scurta si la obiect fosta inotatoare de performanta credeam ca voi face cariera in sport, dar s-a nimerit sa merg la facultatea de istorie si sa devin reprezentant vanzari la o firma de telefonie mobila... ciudat, nu?... printre altele, cele mai importante, scriu de placere sau...poate de mai mult de atat

2 poezii, 0 proze

Albert Toderascu

ma alatur acestei lumi pe 22 februarie 1990 undeva pe la 3 noaptea. copilaria mi-o petrec in stuhulet un satuc mic , printre campii , dealuri si paduri. printre flori , pasarele si crucile din curtea Bisericii. scoala generala 1=4 o termin in satul natal apoi pentru 5-8 merg in satul alaturat Ranceni. la 14 ani merg la liceu , liceul teologic ortodox din Husi. facultatea de teologie la iasi unde si sunt acum in anul 2! briza artei m-a cuprins odata ce am citit primele poezii de Mihai Eminescu si cu primele basme populare invatate in scoala! peste gradinita am sarit deoarece am fost doar o singura zi si apoi nu am mai mers , deoarece mai vroiam sa prelungesc copilaria si oricum atunci mi se parea o pierdere de timp , cand padurea ma invata mult mai multe! actualmente sunt student, intru mai tot timpul in controverse cu profesorii , pentru ca nu sunt deschisi la concepte noi , la moduri noi de a percepe lumea! cidat e ca sunt singurul din anturaj care am o perceptie despre lume mai...

14 poezii, 0 proze

Craciun Andra

M-am născut in Ramnicu Valcea la data de 14 iulie 1995. Mi-am petrecut marea parte a copilariei la Baile Olanesti. Acolo am avut o biblioteca impresionanta. Printre cartile acelei perioade s-a remarcat "Singur pe lume" de Hector Mallot. Recent am descoperit "Mandrie si Prejudecata", "Ratiune si Simtire" de Jane Austen, "Pe aripile Vantului" de Margaret Mitchell,de fapt o mare parte a romanelor adolescentei parintilor si chiar bunicilor mei. Acum am aproape 16 ani, imi place să scriu, să citesc și să cânt la chitară. Deși nu sunt pe profil uman, ador sa merg la concursuri de creatie. Studiez la CNI Matei Basarab de anul acesta.

4 poezii, 0 proze

Iulia Sandu

Nascuta fara sa vreau la 8 august 1985 in Focsani, in decursul anilor am invatat sa accept viata ce mi s-a dat si sa traiesc undeva la limita dintre timp si spatiu. Ca orisice copil am mers la gradinita, scoala primara si generala+liceu toate absolvite cu brio in orasul nasterii mele.Apoi a venit vremea sa-mi iau zborul si sa-mi urmez calea, indiferent ca imi va fi senin sau norii si ceata ma vor invalui. Astfel, m-am insris la Facultatea de Litere din Iasi,insa dupa doi ani am renuntat cu mari resentimente la cursuri si la minunatul oras care m-a ocrotit in drumul spre maturitate. Din nou "boboaca" la Facultatea de Litere din aglomerata si prafuita capitala, dupa alti doi ani am renuntat din nou la studii din motive lesne de inteles in zilele noastre. In perezent, sunt printre altele, studenta la odiosu` Spiru Haret la sectia Jurnalism, Comunicare si Relatii Publice.

20 poezii, 0 proze

Jean-Marie Guyau

Jean-Marie Guyau (n. 28 octombrie 1854; d. 31 martie 1888) a fost un filosof și poet francez. A fost printre altele inspirat de filosofia lui Epicur, Epictet, Platon, Kant, Herbert Spencer și Alfred Fouillée, și de poezia lui Pierre Corneille, Victor Hugo și Alfred de Musset. Guyau a avut primul contact cu scrierile lui Platon și Kant, ca și cu istoria religiilor și a filosofiei, în tinerețe prin intermediul tatălui său vitreg, cunoscutul filosof Alfred Fouillée. Datorită mediului în care a fost crescut, a obținut licența în litere la vârsta de 17 ani, tot când a și tradus compendiul lui Epictet. La vârsta de 19 ani publică lucrarea de 1300 de pagini "Mémoire", pentru care a primit în anul 1874 un premiu din partea Academiei franceze de științe morale și politice și care l-a ajutat să obțină un post de profesor de filosofie la Lycée Condorcet. Dar acolo a stat puțin, deoarece s-a îmbolnăvit de o boală pulmonară. Pentru recuperare a mers în sudul Franței, unde a rămas până la moarte-...

1 poezii, 0 proze

Maurice Carême

Maurice Carême est né le 12 mai 1899 à Wavre, d'un père peintre en bâtiment et d'une mère épicière, il a deux sœurs et deux frères. Il passe son enfance à Wavre. À 19 ans, il écrit ses premiers vers de lois inspirés par une amie d'enfance. Il devient instituteur de métier en 1918, tout en continuant à écrire comptines et poésies. Après une période de futurisme (1928-1932), il revient à une poésie simple à destination de la jeunesse. En 1937, le poète s'installe à Anderlecht (Belgique) où il passera le reste de sa vie. À partir de 1943, il se consacre pleinement à la littérature. Il habitera surtout, avenue Nelly-Melba, une maison dite « La Maison blanche » à Anderlecht, aujourd'hui Musée Maurice Carême. Il meurt le 13 janvier 1978 à 79 ans. Après s'être occupé de La Revue indépendante, Maurice Carême collabore à la revue Anthologie de Georges Linze puis entre à La Revue sincère (1922). Élu « Prince en poésie » au Café Procope à Paris en 1972 - une plaque commémorative apposée sur la...

26 poezii, 0 proze

Jules Breton

Jules Aldolphe Aimé Louis Breton, né à Courrières (Pas-de-Calais) le 1er mai 1827 et mort à Paris le 5 juillet 1906, est un peintre et poète français. Son père, Marie-Louis Breton, est maire de Courrières. Sa mère meurt alors qu\'il n’a que quatre ans. Il étudie tout d\'abord au collège Saint-Bertin à Saint-Omer où il est pensionnaire, puis au collège royal de Douai. Il fait son apprentissage auprès de Félix de Vigne à Gand et de Gustave Wappers à Anvers en Belgique, puis poursuit sa formation à Paris en suivant les cours d’Ingres et d’Horace Vernet. Il se marie en 1858 avec Élodie de Vigne, la fille de Félix de Vigne. Le couple a un enfant unique, Virginie Demont-Breton, qui naît en 1859 et qui suivra les traces de son père en devenant elle-même peintre. Elle épousera le peintre Adrien Demont. Il est inhumé à Paris au cimetière du Montparnasse non loin de son ami Leconte de Lisle. De formation académique, réaliste, puis naturaliste, Jules Breton fut l’un des premiers peintres...

1 poezii, 0 proze

Kurt Schwitters

Kurt Schwitters, né le 20 juin 1887 à Hanovre en Allemagne, et mort le 8 janvier 1948 à Ambleside en Angleterre, est un peintre et poète allemand. Il a incarné l'esprit individualiste et anarchiste du mouvement Dada, dont il fut l'un des principaux animateurs de Hanovre. En parallèle à Dada, il a créé un mouvement qu'il a appelé « Merz ». Il a exercé une influence importante sur les néo-dada américains, Robert Rauschenberg en particulier, qui lui a emprunté l'idée de ses « combine-paintings » et ses collages. Kurt Schwitters étudie la peinture et le dessin de 1909 à 1914 à l'Académie de Dresde puis à celle de Berlin et participe à la revue Der Sturm de Berlin. Il est d'abord l'auteur d'œuvres figuratives, avant de subir l'influence des mouvements d’avant-garde du début du XXe siècle dans des œuvres au fusain ou à l'aquarelle. À partir de 1918, il se détourne définitivement de la peinture traditionnelle et élabore, entre 1918 et 1920, un vocabulaire propre fondé sur l'emploi de déchets...

1 poezii, 0 proze

merg printre oameni

de Nuta Craciun

ca printr-un oraș străin în care am locuit cândva zâmbesc la ore nepotrivite deschid uși îmi port trupul mai departe înăuntrul meu cineva tot mută anotimpurile fără să mă întrebe

La La La

de nimic

Astăzi am să merg printre oameni Si-am să le desenez chipurile-n gând Iar diseară când voi ajunge la tine În chiuvetă am să mă scufund Am trecut ieri pe la garderobă Si mi-am luat haina de om fericit...

Un om

de Ion Mihaila

11 decembrie 2005 Un om Merg printre oameni ca printre stele Îmi par așa de aproape așa de strălucitori dar de ce încerc să mă apropii de ei devin tot mai îndepărtați îmi doresc să mângâi sufletul...

Toate liniile și toate punctele au ceva din pielea mea

de Paul Gorban

le arăt ce pot și îi conving că sunt cel mai bun merg printre oameni și latru ca un câine la lună mă desfac de încheieturile oaselor ca de un fermoar și le arăt cât de bine semăn cu tatăl meu toate...

(în)cerc în pustiu

de Cornel Ghica

izolat pe-o sculptură din lemn de măslin cu gândul făcut cer rotund sau grăbit aplecându-mă-n ape să văd dacă mai plâng (odată) cu mine (ne)auzit iau visele și le spânzur că (doar) sunt (cu)vânt mă...

Și dacă e moartă?

de Aurel A. Conțu

n-ai mai ieșit de miercuri din casă privesc abătut spre ușa încremenită și simt nevoia să fac o cruce mi-e frică să nu fi luat tot flaconul acela cu pastile alb-roșii merg printre oameni posaci cu...

Aș vrea

de Solamira

Aș vrea să nu mai știu nici eu de mine, să-mi port cele o mie de suflete ca pe o haină de ocazie pentru care, când o dezbraci, nu simți regret, ci numai oboseală, să merg printre oameni fără să-i...

în fiecare secundă o absență esențială

de Mihai Leoveanu

părăsim un om suntem părăsiți de un altul ne închidem o vreme să nu vedem cum dalele de piatră sunt aidoma vieții noastre mai mult ca imperfecte… în fiecare secundă o absență esențială cineva care nu...

Atelier

Biografie

de Cristina-Monica Moldoveanu

eram copil și îmi ploua în păr ieșea soarele și lutul creștea rotund o ulcea în mâna olarului era trupul meu dinspre tălpi spre creștet alergam roată în jurul copacilor vântul mă legase ca un ham cu...