"mereu întors către linia orizontului..." – 20175 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
EMErnest Maftei
Ernest Maftei (* 6 martie 1920, Prăjești, județul Bacău ; † 19 octombrie 2006, București) a fost un actor român, epigramist și adept al Mișcării Legionare. S-a născut la 6 martie 1920 în comuna Prăjești, lângă Bacău. La Școala Normală din Bacău a debutat cu versuri în revista Liliacul, editată împreună cu patru colegi. Deși a fost un prețuitor constant al farmecului feminin, actorul nu a fost căsătorit decât o singură dată. Fiul său Gheorghe (Gheorghiță) Maftei este un artist plastic cunoscut În noaptea de 21 decembrie1989participă, alături de tineretul român, la manifestația anticomunistă de la Piața Universității. Avea să lase familiei un bilet cu următoarele versuri, pentru cazul în care nu s-ar mai fi întors: „În lutul greu din care am plecat / Am frământat simțire. / Din ură am clădit iubire. / Între seninul din Înalt / Și jalnicul de jos / Mereu m-am întors / În lutul greu din care am plecat. / N-am fost învins, dar nici n-am câștigat. / Mi-e barba alba, încâlcită, roasă. /...
1 poezii, 0 proze
PAPetru Anghel
Întors de ani buni în locurile pe care, de drept, de suflet și de dor nu le-a părăsit niciodată, poetul Petru Anghel, născut la 4 aprilie 1931 în comuna Ciugud, județul Alba, se află într-o postură ușor inedită, în fața unui bilanț de moment, dictat mai mult de cifra rotundă a anilor împliniți, decât de elanul creator, nestins încă, neostenit în cuvântul scris, cu aceeași sfială în glas și în mers pe care i-am admirat-o întotdeauna. „Sunt poetul neștiut al unui sat,/sunt chiar satul neștiutului poet/unu-n celălalt adânc, îngemănat/cum de sunet clopotul, încet, încet,/se topește într-un imn nemaiîncîntat.” Poezia alunecă în timp înapoi, la chipul neșters al părinților, creionați cu nostalgie și naturalețe în curgerea timpului, simplu și duios, ca într-o icoană de suflet la care te închini cu drag: „Acasă, cu muma și tata, mereu să mă nasc în April,/ când cerul grădinii e gata/ de păsări cu limpede tril.” Liceul teoretic „Mihai Viteazul” din Alba Iulia, urmat între anii 1942-1950, a...
1 poezii, 0 proze
Berceanu Gabriel-Codrut
Copil mare, batran reumatic cu tichie de neintzarcat, doi ochi - unul deprins cu strada, altul cu poezia piele bine harshita in batalii de doi lei Nascut la Dunare, umblat mult, mereu plecat si de foarte putine ori intors de-a binelea. Castigat premii literare, publicat, scris, nescris, scris, nescris, scris... Am un prieten pe care il cheama Cezar si care s-a batut vitejeste cu militzia bulgara 23 de ani din care imi amintesc 20 2 tentative dintre care una nu mi-a reusit casa pe pamant un frate si multe idei Umblu cu un vagon de sticle goale in spate Si va urlu pe la porti: M-am apucat iar de scris....
23 poezii, 0 proze
lefter sorana
Cand simti ca totul iti scapa,pamantul iti fuge de sub picioare,opreste-te o clipa,inspira,apoi expira si striga:asta e!Chiar daca totul iti pare un chin fara sfarsit,gandeste-te ca intr-o zi va lua sfarsit si va fi la fel ca la inceput:pur,cald,linistit.Nimeni si nimic nu te va deranja. Si ce daca totul e intors,totul iti merge rau,viata poate lua o alta turnura.Asta daca vrei cu adevarat!Daca te complaci in situatia in care esti,totul va fi pierdut. Trebuie sa speri,mereu sa crezi ca va fi bine!Pentru ceva te-ai nascut,dar pentru ceva bun,nu pentru chin!Fi tare,fi tu insati,fi asa cum ai fost mereu:nepasatoare,rece,dura.De ce te-ai schimbat?Nu erai asa!Unde esti,unde te-ai pierdut?Pe care drum ai ratacit?Regaseste-te! Vino!Simti ca totul e altfel?De ce lasi grijile sa te copleseasca,lasii sa te domine,raul sa te inraiasaca? SUNT DOAR UN SUFLET NEBUN CU TRUP DE FUM!
3 poezii, 0 proze
Rotariu Ema Bianca Nicoleta
Biografie? Biografia mea?! Eu! Eu sunt ceea ce scriu. Chiar sunt ceea ce scriu. Iubesc sa ma transpun in lumile mele a caror usi sunt inchise pentru ceilalti. Da, am mai multe lumi! Mi-am creat cate una pentru fiecare anotimp, pentru fiecare vis sau angoasa. Imi iubesc lumile! Asa cum si ele ma invata pe mine sa iubesc! Scriind invat sa iubesc. Imi dau lectii singura, zi de zi. Si uneori e greu si uneori ma las mult timp. Sunt perioada in care nici macar nu citesc. Ma cutremura. Cum sa nu citesc? Si apoi nici nu scriu. Dar mereu ma intorc la ...as spune coala de hartie, dar e tastatura de multe ori si ma uit. Ma regasesc.
1 poezii, 0 proze
MNMarta Novice
Născută la poalele Apusenilor, ruptă la adolescență și dusă prin lume, cunoscînd alte popoare, trăind printre străini, mă întorc mereu cu dragoste acasă, adică acolo unde se vorbește românește. Întodeauna am fost și am rămas o Novice. martanovice@yahoo.com
2 poezii, 0 proze
sanda deme
mereu invat ceva nou si sper ca am facut ceva bun in viata asta.
57 poezii, 0 proze
SSSomesan Sergiu
Mereu am spus că pentru cititori este importantă opera unui scriitor și nu locul unde, mai mult sau mai puțin întâmplător, a venit pe lume. Dacă acest scriitor va ajunge celebru, se vor găsi destui biografi gata să-i descâlcească ițele biografice, iar dacă nu, cui îi va mai păsa de el? Dar ca să satisfac, totuși, niște minime curiozități am să spun că m-am născut la 8 decembrie 1954, în orașul Reghin, iar școala am făcut-o în prea multe localități pentru a le menționa pe toate. (Le amintesc pe cele unde am stat cel puțin un an, în ordine cronologică: Ocnița, Teaca, Lunca, Codlea, Petroșani, Brașov). De scris am început să scriu prin clasa a șasea, pe când învățam în Codlea și profesorul meu de română mi-a sesizat talentul de povestitor, îndemnându-mă să scriu. Iar pentru a scrie - mi-a spus el - trebuie să practic cât mai multe meserii pentru ca, atunci când voi ajunge scriitor - el era convins de asta - și voi scrie despre un personaj sau altul, să știu despre ce vorbesc. De aici...
130 poezii, 0 proze
NMNiculae Marilena
Mereu in lipsa de dragoste...
8 poezii, 0 proze
BRBulgaru Roxana
Mereu un curcubeu de cuvinte,o raza de sperante,o lumina de zambete,un sunet de incantare,un vuiet de incredere,un racnet de fericire,un pas de reusita,o lacrima de bucurie,un zambet de prietenie,un cuvant fara inteles,aceasta sunt eu.
4 poezii, 0 proze
mereu întors către linia orizontului...
de Gelu Bogdan Marin
țărmul acestei ape este o rană deschisă prin care se preling toate relele lumii un fel de disperare avînd culoarea spaimelor noastre val după val se sinucid speranțele mele cînd v-a fi ultimul mă voi...
Proiecții pe sticlă
de Mihaela Maxim
...îndreptar de linii în palmă… pereți de suflet adunați de pe drum răsar migrând nomazi spre cer copiii norului cu galbena soarelui raze de distribuție în faliile nopții …cuvinte citite uitate...
Și ce mai faci tu, Dana Banu?
de Dana Banu
Fac bine mulțumesc, ceea ce vă doresc și dumneavoastră. Mă cam enervează vara aș ucide-o într-o secundă cât să vină toamna iar, nici măcar nu pot să fiu tristă, depresivă sau nostalgică preț de o...
În căutarea florilor purpurii
de Cristian Fara
În căutarea florilor purpurii Iubirea s-a ridicat sprijinindu-se pe umărul meu, batrână. Ne cunoșteam de copii. Am alergat împreună peste câmpiile albastre ale viselor, căutând florile purpurii ale...
Peisaj de toamnă tîrzie cu două femei în fundal
de rechesan gheorghe
O turmă de berbeci enormi, translucizi, fumurii și umezi se-ntinde peste colină. Pîcla înghite repede siluetele, șterge contururile copacilor, petele tufelor și pieptul generos, onctuos al rîpei....
Anotimp
de Ana Blandiana
Sunt la mare și din când în când, rar, îmi aduc aminte că sunt la mare. Sunt la mare, stau întinsă pe nisip, soarele arde ca și cum toamna n-ar fi început, apa e verde și netedă ca sticla, plopii...
această zi nu este serenadă
de ștefan ciobanu
se iubește căscând gura la tunete care intră în oase și dau sens se întorc ceasuri rusești în nimbul zilei nu este sunet de flașnetă plictisit din linia orizontului trag pe nas un dumnezeu de...
zidul fără umbre
de Mariana Pancu
cândva, mon coeur, când mă vei fi condamnat deja la uitare, voi redeveni zidul pe care nu-l vrea nicio umbră, îmi voi decupa definitiv din inimă, din suflet, din aerul pe care l-am respirat împreună,...
În atenția concurenților la cursele de cai
de Franz Kafka
Dacă stai să te gândești, nimic nu te poate ispiti să-ți dorești să fii primul într-o cursă. Când începe să cânte orchestra, gloria de a te fi recunoscut drept cel mai bun călăreț din țară te bucură...
zidul fără umbre
de Mariana Pancu
cândva, mon coeur, când mă vei fi condamnat deja la uitare, voi redeveni zidul pe care nu-l vrea nicio umbră, îmi voi decupa definitiv din inimă, din suflet, din aerul pe care l-am respirat împreună,...