"mai multe sau un sat" – 22152 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
subiectivisme
articole și eseuri despre întâmplări, fapte, evenimente; comentate în cel mai pur stil subiectiv de Florin Hălălău
de Florin Hălălău
SSSomesan Sergiu
Mereu am spus că pentru cititori este importantă opera unui scriitor și nu locul unde, mai mult sau mai puțin întâmplător, a venit pe lume. Dacă acest scriitor va ajunge celebru, se vor găsi destui biografi gata să-i descâlcească ițele biografice, iar dacă nu, cui îi va mai păsa de el? Dar ca să satisfac, totuși, niște minime curiozități am să spun că m-am născut la 8 decembrie 1954, în orașul Reghin, iar școala am făcut-o în prea multe localități pentru a le menționa pe toate. (Le amintesc pe cele unde am stat cel puțin un an, în ordine cronologică: Ocnița, Teaca, Lunca, Codlea, Petroșani, Brașov). De scris am început să scriu prin clasa a șasea, pe când învățam în Codlea și profesorul meu de română mi-a sesizat talentul de povestitor, îndemnându-mă să scriu. Iar pentru a scrie - mi-a spus el - trebuie să practic cât mai multe meserii pentru ca, atunci când voi ajunge scriitor - el era convins de asta - și voi scrie despre un personaj sau altul, să știu despre ce vorbesc. De aici...
130 poezii, 0 proze
CGConstantinescu Gabriel
Sunt un fotbalist ratat, un inginer ratat, un tipograf ratat, un editor ratat, un etc. ratat. În 2012 am primit premiul I la primul concurs național de proză scurtă la care am participat, și când am fost publicat în antologia IDC 2012 m-am bucurat ca un copil nejustificat de mult și de atunci nu am mai scris nimic concludent. |În rest, am scos revista Vulcanul după 1989 care a ars în propria ei lavă, am condus tipografii și edituri mici, am editat și finanțat prima revistă de tenis din România, Tenis Magazin care a murit după patru numere din lipsa banilor, din vina mea și a difuzorilor de presă, am editat sau am tipărit mai multe cărți din domenii diverse cu puține satisfacții și cu multe deziluzii, revista liceului "Iuliu Maniu", revista "Fizbichi", am jonglat puțin și cu jurnalismul dar am ales să falimentez ratându-mă și în afacerile unde am acumulat ceva experiență tot degeaba, joc fotbal sau tenis atunci când am ocazia și când am cu cine, mai și scriu din când în când de când mă...
15 poezii, 0 proze
IAIon Agârbiceanu
n. 12 septembrie 1882, Cenade, Comitatul Alba de Jos d. 28 mai 1963, Cluj Preot greco-catolic, ziarist și romancier român, adept al Semănătorismului, parlamentar, membru al Academiei Române Prozatorul ardelean Ion Agarbiceanu s-a nascut in satul Agarbici pe linia ferata Copsa Mica – Sibiu unde tatal sau era padurar. Studii gimnaziale la Blaj (1892 - 1900), superioare la Facultatea de Teologie din Budapesta (1900 - 1904). Sub-prefect la Internatul de baieti din Blaj (1904- 1905), Preot paroh in Bucium - Sasa, judetul Alba, (1906 - 1910), apoi in Orlat, judetul Sibiu (1910 - 1919); retras in timpul primului razboi mondial in Moldova, de unde a fost evacuat in Rusia, un timp preot militar in corpul voluntarilor ardeleni (1917 - 1918) Dupa 1918 a fost director al ziarului “Patria” din Cluj (1919 - 1927), apoi al ziarului “Tribuna” din Cluj (1938 - 1940). A detinut mai multe functii politice in Primul Parlament al Romaniei intregite (prima data in 1919, apoi in 1922 - 1926), mai tarziu a...
1 poezii, 0 proze
NKNikos Kazantzakis
Naștere – 18 februarie 1883 Heraklion, Creta, Grecia Deces – 26 octombrie, 1957 (la 74 de ani) Freiburg, Germania Nikos Kazantzakis (n. 1883 - d. 1957) este un autor grec care a scris de-a lungul vieții sale poeme, romane, eseuri, și cărți de călătorii. Probabil cel mai important și cel mai tradus scriitor grec al secolului XX. A devenit cunoscut în 1964 când a fost lansat filmul Zorba grecul, bazat pe romanul cu același nume scris de acesta. Aflat veșnic în conflict cu autoritățile din Grecia pentru opiniile sale îndrăznețe (asemenea bunului prietenului său Panait Istrati, era atașat ideilor de stânga), deși a îndeplinit o vreme și funcții publice, a găsit mai multă audiență în străinătate decât în propria patrie, fiind nominalizat de câteva ori la Premiul Nobel. Se naște la Heraklion, în insula Creta, Nikos, primul din cei patru copii ai familiei Kazantzakis. Tatăl, Mihalis (1856-1932), originar dintr-un sat din împrejurimile Iraklionului, se îndeletnicea cu negoțul de produse...
8 poezii, 0 proze
ozanda johanes
Sunt un om absolut obisnuit, unul dintre aceia pe langa care treci fara sa-l observi. Aproape invizibil. Totdeauna am fost indragostita de ceva sau de cineva . Intai am iubit satul in care m-am nascut , un sat de munte cu oameni calzi. Acolo am invatat sa iubesc oamenii, copacii, vantul. Am iubit ca un adolescent , cu inflacarare, apoi ca un om matur, cu ratiune aproape. Acolo am scris primele poezii. Am gasit in fiecare om pe care l-am intalnit ceva care sa-mi atraga atentia , o trasatura fizica sau morala care e unica. Imi iubesc copilul ,prin care retraiesc din nou toate etapele vietii . Sunt medic si imi iubesc pacientii ; de la ei am invatat ca omul isi scoate la iveala acea parte buna mai ales cand e in suferinta. Si ca in oricare individ, oricat de rau ar fi, tot exista o farama de bunatate. Imi doresc sa pot avea in suflet tot restul vietii puterea asta de a iubi. Ceva...Sau pe cineva..
4 poezii, 0 proze
BRbarbu roxana-maria
am vazut lumina zilei pe 21 iunie 1990,in orasul bacau,dar ,am avut norocul de a-mi petrece primii ani ai copilariei intr-o lume de vis,intr-un sat linistit,aflat pe malul stang al dunarii ,un sat cu oameni cuminti,si cu frica de Dumnezeu.am scris inca de mica,si aveam satisfactia de a-mi fi ascultate poeziile.dupa cum era obiceiul prin acele locuri,ieseam seara dupa o zi lunga si obositoare,cu totii ,la poarta.femeile,unele coseau,altele torceau lana sau impleteau,in timp ce barbatii curatau porumb sau alte mestesuguri ce le voi mentiona in alte imprejurari; eu,nefiind prea multi copii pe-acolo,aveam de fiecare data privilegiu de a fi in centrul atentii,si astfel imi erau ascultate poziile.dupa ce am mai crescut ,nu am mai avut la tara timp de scris,fiind programul mult prea incarcat,dimineata la trei plecam la camp,si ne intorceam o data cu soarele ce se lasa peste sat.dar asta nu m-a impiedicat sa adun impresii si sa memorez imagini de o tulburatoare frumusete si...
4 poezii, 0 proze
ARAlecu Russo
Alecu Russo s-a nascut la 17 martie 1819, la Chisinau, in familia unui boier de vita veche, dar cu o situatie sociala relativ modesta. Copilaria viitorul scriitor si-a petrecut-o la tara, in mijlocul taranilor. Cu multi ani mai tirziu, in "Amintiri", el isi va aduce aminte de un frumos sat basarabean, "raschirat intre gradini si copaci pe o vale a codrilor Bicului", unde "mosnegii spuneau de turci si tatari… de Ileana Cosinzeana, de fratii din luna, de lupte si navaliri", ca si de vitejia "celor Novaci, de raul carora urdiile tataresti nu se puteau in Bugeac cu prada in Tara Leseasca". Aici, din virsta frageda, in sufletul lui au prins radacini lastarii dragostei pentru popor, poezia populara orala si limba stramoseasca, dragoste pe care o va purta vie toata viata. Pe la 1829 o cumplita epidemie de holera i-a secerat familia: "din patruzeci de persoane ce locuiau intr-o casa" au scapat cu viata numai el si tatal sau. Ramas orfan de mama, Alecu Russo e trimis de parintele sau la studii...
0 poezii, 0 proze
CCCornelia Constantin
M-am născut în localitatea Unirea Județul Călărași în 26.02.1949. De locul nașterii mele mă leagă multe lucruri, chiar dacă viziunea actuală asupra satului de atunci nu mai este aceeași. Aici am învățat să scriu și să citesc la îndemnul mamei mele, o femeie cu puțină știință de carte, dar care recita dumnezeiește din Coșbuc, Eminescu și Goga. Tot aici, școlăriță fiind, am avut șansa de a-mi fi îndrumat primii pași un dascăl care-și făcea meseria arzând - Domnul Tiberiu Chiriacescu, ale cărui învățăminte vor fi coordonate esențiale ale devenirii mele. Pe scurt, aici, în satul acesta de pe malul Borcei, am învățat „să fiu”.Cursurile gimnaziale le-am urmat la școala din sat până în clasa a VI a, când părinții mei s-au mutat în orașul Călărași, unde am continuat atât studiile gimnaziale, cât și pe cele liceale, în cadrul liceului” N.Bălcescu”, primele două clase și la liceul „M.Eminescu „ ultimele două clase. Iau examenul de bacalaureat în anul 1967, an în care devin studentă a Facultății...
26 poezii, 0 proze
Costin
Nu sunt poet...si nici nu vrau sa fiu...Vreau sa fiu asa cum ma simt...sa fac ce simt...N-am scris niciodata o poezie sau un text de dragul de a crea arta...pur si simplu au fost anumite momente in viata mea care mi-au determinat anumite stari de spirit, iar singurul mod prin care-mi puteam gasi linistea launtrica era sa dau frau liber mainii pe o foaie de hartie, si sa o las sa astearna ce simt.DA sunt genul de om caruia-i plac provocarile, fie ele de zi cu zi sau filozofice, care iubeste paradoxurile...care incearac sa treaca de anumite limite(limite pe care mare majoritate a semenilor mei nici macar nu le constientizeaza)...care incearca sa nu cada in patima visarii nici sa se lase furat de o realitate excesiva.Ar mai fi multe de spus dar cred ca este indeajuns. CONCLUZIE(?):doar eu(justme)
3 poezii, 0 proze
darius
sunt un idiot ipocrit care ma aflu si eu printre valurile de intzeleptzi romani care-shi afisheaza cu multa maiestrie , zel si dexteritate infinita poeziile si creatziile lor masive, monumentale si apreciate. practic este o critica abundenta unde 2 sau mai multe creiere se strofoaca pentru o sumedenei de cuvinte mari ashteptand ovatzii de genu "ce talentat eshti". eu nu sunt asha. eu sunt prost dar un om care cunoashte fericirea si care ishi baga pula in toata marea voastra plina de cultura si de frumusetze scrisa.. muie ba. daca ai ceva de spus potzi sa spui cu mult aplomb. daca ai de gand sa ma critici . succes
3 poezii, 0 proze
mai multe sau un sat
de Fernando Vidal
Nopatea era pentru acel sat o noapte ca și pentru celelalte sate, mai ales pentru că satele nu simt si nu gîndesc. Ele doar viseaza. Viseaza ceea ce au văzut de-a lungul anilor. Ãsta văzuse o fetița,...
Viața ca o furtună I
de Sofia Sinca
De cele mai multe ori destinul joacă feste. Fiecare om speră că lui nu i se pot întâmpla lucruri distructive, fapte ce dor sau care lasă urme. Întotdeauna aceste sunt pentru alții. Dar ea, viața...
Ieri nicăieri (I)
de Andrei
Deschise ochii și văzu cerul de un albastru aprins, așa cum nu-l mai văzuse niciodată. Părea atât de aproape de el, încât nu putu rezista tentației de a întinde mâna să-l atingă și probabil că era...
Marie Vrânceanu: Sex, bani și alți demoni (Ed. Tracus Arte, București, 2011)
de florian stoian -silișteanu
Dragi confrați, prieteni sau vecini de epocă, de garantată responsabilitate, vă aduc la cunoștință o cronică de carte semnată de un eminent caracter, care poartă în sinea destinului de drum și numele...
Jurnal- (salonul 9)
de Burlacu Ioan
Priveam prin geamurile boierești ale salonului, ridicînd uneori ochii din cartea pe care o citeam fără să țin cont de ordinea paginilor sau de faptul că deja le citisem. Nici timpul nu mai avea...
Experiența libertății și fenomenul dublei prezențe
de Dolcu Emilia
A doua parte Înțelegerea libertătii de acţiune este departe de a fi unanimă. Pentru susținătorii determinismului, acțiunile noastre sunt fixate de cauze antecedente și doar ignorarea acestora ne face...
Viața-i ca un tren
de Valeria Lioara Roman
București. Ora 6.30. Gara de Nord. După o noapte legănată într-un tren îmbacsit de miros de zgură, deschid ochii și privesc spre geamul ca o mătase murdară. Dincolo de el, peronul pe care trec noapte...
die/sekt
de Leonard Ancuta
la san francisco iarba crește pe marginea drumului tot orașul trăsnește a iarbă te plimbi pe stradă și ajungi fericit acasă așa zice prietenul meu pe care l-am rugat să-mi trimită ceva bani ca să-mi...
Poveste
de Ruxandra Moholea
Am stat de vorbă într-o zi cu vântul. Era supărat. Îi intrase în ochi o pană de vultur și nu a mai văzut când un zmeu i-a zgâriat puțin obrazul. De ciudă a smuls pălăria unei cucoane care a țipat...