"lumea în care dormim ne blurează" – 20461 rezultate
0.03 secundeMeilisearchlumea_inocentei
Călătorie în lumea inocenței
de Anisoara Iordache
nicolae costel alin
Nu știu ce am realizat în viață, nu știu ce voi realiza. Merg înainte și cu rele și cu bune și poate cândva voi întâlni un îngeraș care merită și voi fi din nou fericit. Am învățat prea mult și acum încep să mă întreb de ce... Suntem doar trecători prin această lume (viață) și tot ceea ce învățăm pentru a evolua în plan profesional, ... în lumea de dincolo, nu ne este de folos. Uităm cea mai importantă lecție care ni s-a cerut să o învățăm ... IUBIREA. Suntem preocupați de lucruri efemere: funcții, bani, renume. Din ce avem mai mult, ne dorim mai mult. Totul pare să nu aibă o limită clar definită. Când ajungem să tragem linie, sufletul nostru este pustiu, căci l-am abandonat. Sufletul e cel ce-ți dezvăluie lucrurile pe care mintea nu le poate înțelege și cuvintele nu le pot cuprinde, .... e tot ceea ce rămâne din noi și trece mai departe ... (Adriana Georgian)
78 poezii, 0 proze
Adriana Georgian
Am învățat prea mult și acum încep să mă întreb de ce... Suntem doar trecători prin această lume (viață) și tot ceea ce învățăm pentru a evolua în plan profesional, ... în lumea de dincolo, nu ne este de folos. Uităm cea mai importantă lecție care ni s-a cerut să o învățăm ... IUBIREA. Suntem preocupați de lucruri efemere: funcții, bani, renume. Din ce avem mai mult, ne dorim mai mult. Totul pare să nu aibă o limită clar definită. Când ajungem să tragem linie, sufletul nostru este pustiu, căci l-am abandonat. Sufletul e cel ce-ți dezvăluie lucrurile pe care mintea nu le poate înțelege și cuvintele nu le pot cuprinde, .... e tot ceea ce rămâne din noi și trece mai departe ...
3 poezii, 0 proze
Ștefania David
membră Zona Nouă membră The Chocolate House "dacă universul viselor, pe care îl numim lume, este aidoma unei case pe a cărei poartă pătrundem stăpâniți de deruta lunaticului, literaturile, la rândul lor, se aseamănă cu ceasurile de perete atârnate în odăile acestei case, ale cărei rosturi dorim să le deprindem. Acum: 1. Este absurd să afirmi că unul sau altul dintre ceasurile cu tic-tac aflate în odăile acestei case a viselor arată sau nu ora care se cuvine. 2. La fel de absurd este să afirmi că vreunul dintre ceasurile din odăile cu pricina se află cu cinci ore înaintea altuia, pentru că, potrivit aceleiași logici, se poate, totodată, deduce că același ceas este cu șapte ore în urmă. 3. Este la fel de absurd să chibzuiești că cel de-al doilea ceas îl imită pe primul, pornind de la faptul că, la un timp oarecare după ce unul dintre ceasuri indică ora nouă și treizeci și cinci de minute, alt ceas din casă indică tot ora nouă și treizeci și cinci de minute." Orhan Pamuk - Cartea neagră
1 poezii, 0 proze
Mirona Costin
O persoana sincrea...deranjand din cand in cand... si prea realista pentru lumea in care traim...
2 poezii, 0 proze
Calota Ion
Prima data am scris poezii pentru ca eram trist si nu ma regaseam in lumea in care traiam ,un personaj aproape halucinogen care nu se acomoda cu "normalitatea" si ritmul vietii celorlalti. Apoi am scris poezii pentru ca m-am indragostit ,brusc si dureros de puternic, si ,suferind cumplit de timiditate, impingeam spre toate zarile mesagerii versurilor pe care le scrisesem in aerul in care tocmai trecuse ireala mea iubita. Mai apoi ,am mai scris poezii . Devenisem dependent . Aerul pe care il respiram il gaseam doar in lumea virtuala a acestor poezii. Si devenisem dependent mai ales de metafora.
1 poezii, 0 proze
Matsuo Basho
Nascut intr-o renumita familie de samurai,Basho( pe numele sau adevarat Matsuo Munefusa) a respins lumea in care s-a nascut, devenind un vagabond.Preocupat de Zen, de istoria si poezia clasica chineza.Din 1667 a trait in Edo (actualul Tokyo), unde a inceput sa scrie haiku. Basho introduce o dimensiune mistica in cele mai multe din versurile sale si incearca sa exprime teme universale prin imagini simple din natura. Basho a privit poezia ca un mod de viata, crezînd că ea poate fi o sursă a iluminării. "Sa nu mergi pe urmele pasilor vechilor maestri, ci caută ceea ce au văzut ei.",spunea Basho.
23 poezii, 0 proze
eu_ lory
eu shi cu mine... un om destul de singur shi de instrainat de lumea in care se afla pur shi simplu eu shi cu mine...
24 poezii, 0 proze
claudia moaga
un om mult prea normal pentru lumea nebuna in care traim.
6 poezii, 0 proze
Nataliea Albu
M-am nascut pe plaiuri mioritice, in lunca Siretului, intr-o casuta umbrita de doi tei si coama dealurilor in care m-am simtit toata copilaria o printesa... Am aparut pe lume intr-o zi de 13 septembrie, o zi insorita imi povestea mama, ajunul sarbatorii satului "HRAMUL SFINTEI CRUCI" N-am nascut ametita de mirosul cozonacilor si de parfumul strugurilor din bolta casei. Poate ca cele mai frumoase amintiri vor ramane din perioada copilariei... o spun si acum, copiii nascuti la tara nu sunt robotizati, au o lume de basm, mai pot avea acces si-acum la ea. Le-am dat mult de furca parintilor mei, n-am avut frati, dar traiam in lumea mea imaginara cu printi si printese, cu feti frumosi si zmei, m-au pierdut de la 3 ani, fugeam unde erau copii, ma ascundeam in rondurile de flori si o data m-au recuperat disperati abia spre dimineata, adormisem intre flori asteptand sa apara Faf frumos... O LUME DE BASM! pat de flori si bolta instelata, ce paote fi mai frumos? Aceasta e partea frumoasa a...
7 poezii, 0 proze
andrada
hhmmmm....:-? ma numesc Dada-Andrada si.. primii pasii i'am inceput nu de mult, cu multe interese ce ma atrag de la drumul initial.. Ziua in care m'am nascut (25.07.1992)..a fost banala.. aiureah.. pana cand glasul meu.. a spart acea monotonie absurda.. am reusit sa supravietuiesc de atunci pana azi.. cu intamplari placute.. neplacute.. Trecutul meu a inceput sa prinda glas, pacat ca ma irita bratara , ca scriam mai multe.. Poate k privirea ta se va ingropa in frazele contradictorii cu viata.. Nu ma vei cunoaste niciodata foarte bine, nu sunt o oarecare, mintea mea are cu totul alte legi... Prin natura mea.. zambesc la orice, insa un zambet parfumat... rar il vezi.. Sunt condusa de visele realitatii, pacat ca tu nu ma vei conduce...].. Nu'ti imagina lumina ochiilor mei, aproape de tine, din moment ce nu ma cunosti.. Imi cresc sansele sa te cunosc, asta numai daca te'ai intrebat vreodata cum reactionez la cuvintele tale.. Imi place sa dorm, sa ajung cu mainile in lumea abisului, sa...
2 poezii, 0 proze
lumea în care dormim ne blurează
de Ela Victoria Luca
începe să se desprindă lent din umărul meu nu se aude când trosnesc vertebrele clavicula se simte doar o briză o vibrație stranie a aerului din jur așa cum era în fotografia blurată între noi și...
Câmpul cu flori
de Nicolae Diaconescu
12.07.2007 Câmpul cu flori A fost o vreme când mama nu mai avea ochi pentru nimic. Ne luaseră totul din casă iar ce mai rămăsese, o cuvertură, un macat, marama, le ascunsese la o vecină. Se speria...
La merișoare
de Viorel Darie
La merișoare Venise toamna. Sezonul de afine și zmeură trecu de mult. Și lucrul la cositul și strânsul fânului s-a cam terminat pe țarinile di-mprejurul casei. Până la cositul otavei au mai rămas...
mă lepăd de camera cu jucării
de Eugenia Reiter
scrie-mi ceva ce? proza. îmi place mai mult cum povestești nu mi-ai spus asta niciodată îți spun acum ok v-o dedic vouă la ceas aniversar când gazeta voastră are scris pe colțul din stânga sus 100....
tu mă poți face din pierdere
de Leonard Ancuta
cuvintele sunt convenții, cuvintele nu înseamnă comunicare cuvintele sunt un mijloc, așa cum e culoarea pentru un pictor notele pentru un muzician, stelele pentru un visător bătăile inimii vorbesc...
Post-scriptum dupa 33 de primaveri
de Ionescu Ovidiu
Ai pus umbrele de sticla sa ma pandeasca, Stai cu umerii alarmati, aplecat peste zilele noastre obisnuite, Sa brazdezi adevarul cu ciocolata amaruie Sa o manance batranii si sa-l inghita nemestecat...
Nuvelă de buzunar
de Petrus Gheorghe
(la începuturi...) De două luni de când ne-am mutat în apartament, lucrurile au început să se schimbe. Parcă lumea de afară nu mai e aceeași în fiecare zi. Uneori mă trezesc noaptea să o privesc cum...
Viață sau teleViață?
de serban georgescu
Când lumea ți se pare de nesuportat, du-te într-un cimitir, plimbă-te vreo oră printre morminte, privește crucile, chipurile de pe ele, inscripțiile, evocă-ți poveștile lor, inspiră mirosul de...
Cizma
de Dafina David
Lasă florile de mucegai să crească, aerul pavat cu intenții bune; rumoarea că ne vom ține-n brațe către ultima buclă a nopții, las-o. Uită-te pe vopsea- îți rupe spatele cutia torsul larg; lumina se...
