"loveste" – 3996 rezultate
0.02 secundeMeilisearchVasile Cretu
Nu m-as numi poet, deoarece scriu numai cind ma loveste muza, si atunci, doar in \"pasa alergator\", fara sa \"imbunatatesc poezia, o data asternuta pe \"coala alba electronica\".
1 poezii, 0 proze
Luca Ionela
M-AM NASCUT TARZIU...DESI NIMENI NU M-A INTREBAT DACA VREAU SA VAD O LUME FARA LIBERTATE...TARZIU PENTRU CA LOCUL MEU...NU-I AICI..L-AM PIERDUT... ...AM PIERDUT...SI GANDURILE BUNE..IN DRUMUL SPRE O LUME CARE MA LOVESTE...SI-MI DA APA SI OTET SA BEAU. ..SI STIU CA NU-I INCA VREMEA SA-MI DUC LA BUN SFARSIT LEGENDA PERSONALA...
6 poezii, 0 proze
Zaharia Luminita
Data și locul nașterii: 30 septembrie 1964, Turnu Măgurele, județul Teleorman. Profesie/studii: economist – A.S.E. București, Facultatea Finanțe-Contabilitate, 1988. Loc de muncă/funcție: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale/ consilier Activitate literară: debut publicistic cu versuri la ziarul Teleormanul (1991); colaborări la Teleormanul, Cetatea, Caligraf, Meandre (publicații din județul Teleorman). Volume de versuri publicate: Albastru, Turnu Măgurele, tip. Turnu S.A. (1991), ); Lecții de melancolie, Alexandria, Ed. Teleormanul Liber (1997); Singură prin Uchronia, Alexandria, Ed. Teleormanul Liber (1999); Flugerul lovește o singură dată, Alexandria, Ed. Teleormanul Liber (2003); Contraste, București, Ed. Eminescu (2005), Totul cîntă-n jurul meu!, București, Ed. Eminescu (2007). În curs de apariție la Ed. Eminescu: Are mama două fete.
13 poezii, 0 proze
Matei Albastru Gavril
Semnături: Matei Gavril, Gavril Matei, Matei Gavril Albastru, Gavril Matei Albastru, Matei Albastru... (n. 3 octombrie 1943, Săliștea Nouă, jud. Cluj - d. 22 mai 2008, București) A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București. Coleg de generație cu Ioan Alexandru și Gheorghe Pituț. A lucrat între anii \'70-\'80 în redacția revistei Luceafărul. În ultima perioadă, era redactor la Editura Academiei Române. A debutat cu versuri în revista „Tribuna” (1962) și, editorial, cu volumul de poezii „Un copil lovește cerul” (1968). Mai este autorul volumelor: „Glorie” (1969), „Pur” (1971); „Împărăția” (1972), „Între floare și fruct” (1974), „Noaptea definitivă” (1978), „Patria libertății” (1979), „Steaua nebunului” (1982), „Povești auzite de la bunicul meu” (1983), „Un spațiu mai curat” (1991), „Pur și alte poezii & alte referințe critice” (2001), „Omnia 60 – Inedit 1” (2003). Unele sunt de poezii, altele de proză.
2 poezii, 0 proze
loveste
de Berthier Corina
O, Doamne, da-mi o palma peste obrazul drept, sa pot simti dorinta razvratita puterea de a spune, Nu - pacatului. O, Doamne, intorc si obrazul stang sa ma lovesti cu seninatatea binecuvantari. O,...
Lovește-mă/ nu mă lovi
de Alexandra Alb Tătar
Nu! nu era nevoie să mă lovești acum nu tocmai acum cu privirea ta prea defrișată ca plinul meu să poată-mpăduri ceva- e o chestiune nu de suprafață aș fi cumpărat teren e poate un plin fictiv e cred...
Lovește-mă că eu te iubesc
de Alina Maria Ivan
tu ești cel pe care îl iubesc țipete dincolo de zid nu pot să spun mai mult decât uită ascunsă după lama de cuțit a inimii tale mă găseai doar când doreai să ucizi ceva pe cineva băgai adânc pumnalul...
Lovește-mă!
de Emilia Popescu
Lovește-mă! Mă mângâi Eu țip ca o nebună Și sar și joc șotronul și tremur Te apropii.... Inima-ți tremură cu mâna-n părul meu Te las acolo să mă lovești Cu fiecare bătaie Și plec să joc șotronul...
Loveste-ma draga sa pier
de grama marius
Hai, curmă-mi odată, apriga soartă, înfige te rog, durerea de fier, lovește-mi și tâmpla, mă lasă să simt agonia, să pier. Nu pot să trăiesc, fără mister, nu pot să te am, fără de tine, nu pot să...
Lovește, da’ cu stimă!
de Stefan Doru Dancus
Prin luna mai, anul curent, Alex Ștefănescu primea zilnic 7-8 kilograme de cărți la redacția „României literare”. Acolo avea și o bibliotecă “cu cărți proaste”. El era plictisit de ceea ce primea,...
Loveste-ma cu Luna
de Sorina Hăloiu
Lovește-mă mamă cu Luna, să-ți simt mângâierea din ceruri, să pot înțelege că sufletu-ți există acolo. Trimite mamă, razele ei bune spre mine, să pot simți mângâierea, cea calda, a palmelor tale....
[lovește-mă cu pumnii până când îmi pierd încrederea]
de Daniel Dăian
în mecanicul tău firesc dezbracă-mă până la identitate și aruncă cu pietre să mă dezobișnuiesc de gesturi și de mine în două culori oribile ne vom promite orașul îngeri arătați cu degetul...
lovește gongul serii amintirea
de Ioan-Mircea Popovici
când soarele se pregătea să ridice ancora eu eram în căutarea cuiburilor de barză a cuiburilor de pelicani a cuiburilor de lebădă de cormorani și insule cu stuf o singură dată s-a întâmplat să găsesc...
Lovește-mă
de Catalina Bontoi
Lovește-mă prin cuvinte înfierate, atemporale, letale, și poate, doar poate, am să mă pot vindeca de obsesia mea. Până atunci, am să pretind că nu-nțeleg!
Ma loveste viata
de Daniel Ciolacu
Odata am murit cu mine insumi dar m-am trezit ca nu sunt mort de-ajuns si am crezut ca ma sfarsesc prin plansu-mi, Dar tot mereu de viata sunt impuns. Ma violeaza viata la fiecare ceas la marginea...
Mardare loveste din nou
de Viorel Gaita
Nu Tamara. Nu sufar inca de paranoia. Titlul de deasupra nu-mi apartine. A aparut pe prima pagina a unui cotidian de mare tiraj din Montreal in urma cu cateva luni. De cand nu ti-am mai scris multa...
Mardare loveste din nou (2)
de Viorel Gaita
Tamara, hai ca nu-i chiar asa de plictisitor in inchisorile canadiene. Incepand de azi am acces la internet si-am sa te pot tine la curent cu ceea ce mi se-ntampla. Ti-am ramas dator cu motivul...
Mardare loveste din nou (3)
de Viorel Gaita
Ecranul laptop-ului e singura sursa de lumina din celula. E o lumina placuta, dar rece. Mi-e dor de caldura trupului tau, Tamara. Mai tii minte ce scantei ieseau atunci cand ne iubeam noi iarna, la...
Mardare loveste din nou (4)
de Viorel Gaita
Dragă Tamara, in noaptea asta ti-am cautat imaginea sub pleoape si nu ti-am mai găsit-o. Sunt sigur ca am pus-o acolo ultima data, dar nu mai e. Mă intreb dacă ai existat cu adevărat, sau esti si tu...
îngerul lovește
de florin caragiu
seara ne prinde în jocul ei departe de casă, printre lucruri încremenite, când gropița din carne se umple cu forța unei altfel de morți. îngerul ne lovește cât să dăm drumul cuvintelor ce închid o...
