"la oaste" – 23930 rezultate
0.01 secundeMeilisearchprofa-la-liceu
Jurnalul unei profe de liceu
indemn-la-nesupunere
Îndemn la nesupunere
de Liviu Nanu
cronici_eliad
Cronici pentru evenimentele de la Casa Eliad
de Radu Herinean
critica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
Ioan Opriș
Fost călugăr, unul dintre liderii Oastei Domnului pe țară, ziarist voluntar la gazetele organizației creștine, deținut politic, poet creștin. S-a stins din viață în 1996, în localitatea Batiz, Călan.
1 poezii, 0 proze
Gheorghe Muntean
Important și devotat membru al mișcării creștine „Oastea Domnului”, Gheorghe Muntean a fost printre primii poeți din zona orașului Călan, care s-a făcut afirmat la începutul secolului al XX-lea. S-a născut în anul 1895, satul Batiz și a fost singurul fiu al părinților săi, Gheorghe și Firuța. În anul marii uniri s-a căsătorit cu soția sa Maria, alături de care a avut patru copii. Se înscrie în mișcarea Oastea Domnului încă din primii ani de la fondare, după 1923. În anul 1935 a debutat cu volumul de versuri creștine „Isus ne îmbie crucea”, tipărit la tipografia preotului Iosif Trifa, bun prieten. S-a stins în spitalul din Deva, în dimineața zilei de 4 ianuarie 1937.
1 poezii, 0 proze
SCSergiu Grossu ( pseudonim Simion Cubolta)
Sergiu Grossu (născut în 1920, în satul Cubolta din Basarabia) a făcut studii de filosofie și teologie la București. A activat clandestin, începand din 1948, în mișcarea religioasă Oastea Domnului, interzisă de regimul comunist. Arestat în 1959 și condamnat la doisprezece ani de închisoare, a fost eliberat în 1962, în urma unui decret de grațiere. Soția sa, Nicole Valery-Grossu, a cunoscut la rândul ei teroarea temniței românești, experiență pe care a relatat-o în celebrul volum \"Binecuvantată fii, închisoare\". Împreună s-au stabilit în Franța în 1969 și au denunțat, decenii de-a rândul, în publicații proprii și în mass-media din Vest, persecuțiile la care erau supuși credincioșii din țările comuniste. Întreaga viață a acestei familii de luptători mărturisește despre invincibila forță a credinței. Sergiu Grossu continuă și astăzi, după dispariția soției sale, să amintească \"amnezicilor din conducerile democratice de zecile de milioane de victime care au suferit persecuția...
5 poezii, 0 proze
MNManuel Orestes Nieto
Es Panameño, Licenciado en Filosofía y Letras. Ha sido autor de doce poemarios, comenzó a publicar en 1970. Ha recibido en cuatro ocasiones el Premio Nacional "Ricardo Miró" de su país (1972, 1983, 1996 y 2002), con los libros: Reconstrucción de los Hechos, Panamá en la Memoria de los Mares, y El Mar de los Sargazos y Nadie llegará mañana. Ganó el Premio Casa de las Américas en 1975 con su poemario Dar la Cara. Ostenta la Medalla Gabriela Mistral otorgada por el gobierno de Chile con motivo del 50 Aniversario del otorgamiento del Premio Nobel a la escritora chilena. Recibió el Premio Nacional de Literatura Pedro Correa en septiembre del 2000, por la excelencia literaria del conjunto de su obra poética. Fue Subdirector General del Instituto Nacional de Cultura de su país. Director de la Biblioteca Nacional de Panamá y diplomático. Actualmente es Embajador de Panamá en Argentina. Fue Miembro del Consejo Editorial del semanario literario y cultural Tragaluz del diario El Universal. Es...
1 poezii, 0 proze
Salagean Ioan
De la tara, scolit in armata, ostean pana la pensie, acum retardat(RETIRED). IUBITOR DE CREATIE, CONSUMATOR AL ACESTEIA. Am descoperit foarte tarziu poezia, dar ma stradui a recupera. Mi-s dragi toti cei de aici!
1 poezii, 0 proze
Vuk Draškoviæ
S-a născut la 29 noiembrie 1946, la Meða, în Serbia, în apropiere de granița sârbo-română, într-o familie de coloniști din Herțegovina. Școala elementară a absolvit-o la Fojnica, gimnaziul, la Gacko, iar Facultatea de Drept, la Belgrad. Figură marcantă și uneori contradictorie a opoziției sârbe sub regimul lui Slobodan Miloševiæ. În 2004 este ministru de externe al Uniunii Statale Serbia și Muntenegru. În 1996, cu prilejul lansării versiunii românești a romanului „Cuțitul“ a fost oaspete al Timișoarei. A publicat până acum câteva romane de succes la public, majoritatea fiind deja traduse în limbi de circulație internațională. Dintre acestea amintim: Judecătorul Cuțitul Consulul rus Rugăciune Noaptea generalului Romanul cuțitul a fost tradus în limba română de Dușan Baiski și a fost publicat în 1995, la Editura \"Helicon\" din Timișoara.
2 poezii, 0 proze
Victor Titiu
Dacă vreodată treceți printr-un sat așezat la câțiva kilometri de Lechința lui Ion Vlasiu și la alți câțiva de Vaideiul lui Ion Horea, aproape de Ludușul lui Traian Furnea și nu foarte departe de Giulușul lui Eugeniu Nistor, sat tânăr cu mulți copii care tot la șapte pietre aruncate-n apă se scaldă și pescuiesc, care caută cu înfrigurare locul unde curcubeul iși pune piciorul pe pământ, care fac tăcerea sa cânte și își îngrădesc pădurea cu urmele pașilor, care învață sa citească în cartea cu vise, convinși că nicăieri nu e mai bine ca acasă, fiți siguri că sunteți în satul meu și vă poftesc la mine unde semințe de bostan sunt din belșug iar pâinea și sarea nu se termină niciodată. Fiți, deci, oaspeții mei dragi!
24 poezii, 0 proze
Mihail Cruceanu
Născut în Iași la 13 decembrie 1887, fiul lui Mihai Cruceanu, farmacist, și al Ecaterinei Petrovna. Licențiat în litere și drept. Un timp, avocat și profesor secundar. În 1905, poetul se apropie de cenaclul lui Macedonski, omagiat și mai târziu prin dedicații (Insula, I, 18 martie 1912). Devine apoi colaboratorul Vieții noi, integrându-se grupului său simbolist, pe care-l apară (X, 1, 1 martie 1914) și despre care lasă amintiri (Jurnalul literar, I, 2, 2 ianuarie 1939). Întreprinde o anchetă despre poezia nouă, în 1912, în Rampa, important document de epocă. Apropiat de mișcarea muncitorească, după 1916, Mihail Cruceanu devine membru al P.C.R. de la înființare. Vechi ilegalist, poetul înfruntă arestări și închisoare. După 23 august 1944 este ales în toate legislaturile deputat în Marea Adunare Națională. Duce la îndeplinire importante sarcini obștești. OPERE (poezii): Spre cetatea zorilor, Târgoviște, 1912; Altare nouă, Buc., 1915; Fericirea celorlalți, Craiova, 1920; Lauda vieții,...
3 poezii, 0 proze
CICleopa Ilie
Parintele arhimandrit Cleopa Ilie Constantin (Părintele Cleopa) S-a născut la 10 aprilie 1912, fiind al cincilea copil din cei zece ai familiei Alexandru Ilie. A urmat scoala primară de sapte ani în satul natal. Avea o memorie cu totul deosebită, asemănându-se mamei sale. Timp de peste trei ani de zile a făcut ucenicie duhovnicească la Schimonahul Paisie Olaru, pustnic în Schitul Cozancea. În anul 1929, la începutul lui decembrie, a intrat în obstea Schitului Sihăstria împreună cu fratele său mai mare, Vasile. După trei zile de ispitire, au fost primiti în obstea acestui schit, în ziua Sfântului Ierarh Spiridon, la 12 decembrie. Până în anul 1935, Constantin a păscut oile Schitului Sihăstria, împreună cu alti frati. Apoi este luat în armată în orasul Botosani. Se reîntoarce la schit în toamna anului 1936 si este tuns în monahism la 2 august 1937, primind numele de Cleopa. După aceasta face ascultare la oile schitului până în vara anului 1942, fiind ajutat de monahii Galaction Ilie si...
62 poezii, 0 proze
Lara Sanjakdar
Lara Sanjakdar, s-a nascut la Treviso (Italia) in 1976, a obtinut licenta in Filosofia la Universitate din Venetia Ca’ Foscari (teza de licenta “Timpul si eternitatea in opera lui Mircea Eliade. Receptarea critica doctrina yugalor”. A publicat: Storia religiosa dell’Europa e dell’Asia. Il Sesto Congresso Annuale della European Association for the Study of Religions (Notiziario), in “Studi e materiali di Storia delle Religioni”, 2007, XXXI, 1, vol. 73°; Mircea Eliade. Dialogul religiilor și modernitate la Accademia di Romania în Roma, in “Revista 22”, 13 (942), XIX, 25-31 marzo 2008, Bucuresti; Andrei Oișteanu, Il diluvio, il drago e il labirinto. Studi di magia e mitologia europea comparata (recenzie) in “Humanitas”, 63 (5/2008); L’immagine dell’India nella cultura romena moderna e contemporanea, in “Quaderni asiatici”, 88, dicembre 2009; Alcune note sul concetto di “ossessione del tempo”in Mircea Eliade e Mihai Eminescu, in “Annuario dell’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca...
1 poezii, 0 proze
la oaste
de Ștefan Petrea
Nu te mai ia de-acasă cu arcanul Să lași vreo soră, mamă și iubită Și vremea nu mai trebuie răzbită În uniformă pân\' se face anul. Părea a fi un secol o clipită Și timpul trece greu prin veac,...
plecau flăcăi la oaste
de Ovidiu Oana
plecau flăcăi la oaste voiosi nevoie mare cu vitejia-n piepturi de strajă la hotare în urma lor codane își flutură năframa iar clopotul din turlă își scutură arama trei ani de silnicie târându-se...
românia–proscrișilor- orice-poem-antum-pleacă-la-oaste-postum-nu –și –străbunicul-meu
de Cătălin Al DOAMNEI
un ostaș un sergent un sublocotenent străbunul primordial se preface franjuri adevărul e că am vrut să devin parașutist de mare altitudine infirmând orice idee de certitudine privind veșnicia și...
Baladă veselă pentru tristețea celui plecat la oaste
de Mircea Dinescu
Mama ta poartă ochelari cu şapte lentile tatăl tău te păzeşte din turn, grăbeşte-te iubito mai am câteva zile şi am să plec soldat într-un cătun. De nu – să-ţi porţi neprihănirea tristă ca pe-un...
buze, in dragoste ori la oaste de vorbe
de Ștefan Petrea
sărutul nu-l mai am ți l-am dat în acea zi era singurul de-acum buzele nu buze ci cuvinte vor sfârteca la început se vor certa între ele cuvintele e greu să le mulțumești pe toate măcar de erau mai...
Capra la români
de bodea emil felician
Vă spun un lucru, mai mărunt, De care nu aveați habar! La oaste capre nu mai sunt Dar tot mai vezi câte-un căprar!