"la belaj knabinoj" – 23929 rezultate
0.01 secundeMeilisearchprofa-la-liceu
Jurnalul unei profe de liceu
indemn-la-nesupunere
Îndemn la nesupunere
de Liviu Nanu
cronici_eliad
Cronici pentru evenimentele de la Casa Eliad
de Radu Herinean
critica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
Borcea Lucian
Nascut la Blaj, intr-o dimineata insorita de vara, dezvolta aptitudini muzicale inca din clasele primare. Studiaza pianul si chitara la Clubul Elevilor Blaj. In liceu dezvolta aptitudinile muzicale la Liceul de Muzica si Arte plastice la sectia Chitara Clasica. Ca si caracter, are o sensibilitate aparte pentru arta in general: pictura, muzica, poezie, si fotografie. In paralel cu muzica, este initiator redactor colaborator la revista culturala Mod, revista locala la Blaj, in care publica o parte din scrierile sale. Ca si planuri de viitor doreste sa faca studii aprofundate la Academia de Muzica Gh Dima Cluj, la sectia Compozitie, imbinand muzica si poezia, creand muzica vocal-instrumentala.
2 poezii, 0 proze
ACAron Cotruș
Aron Cotruș (n. 2 ianuarie 1891, Hașag, lângă Sibiu - d. 1 noiembrie 1961 La Mirada, California) a fost un diplomat și scriitor român. A studiat clasele gimnaziale la Blaj, la liceul "Andrei Șaguna" din Brașov și Facultatea de Litere din Viena, și a făcut parte din redacția ziarelor cu caracter naționalist: "Românul" din Arad și "Gazeta Transilvaniei" din Brașpv, dar a avut și colaborări cu reviste de cultură: "Gândirea", "Vremea", "Libertatea" (Orãștie), "Iconar" (Cernãuți), etc. În timpul primului război mondial, a ajuns în Italia, unde a lucrat pe lîngă Legația României din Roma. După terminarea arăzboiului, în 1919, s-a întors în țară a devenit ziarist în Arad, membru al Societății Scriitorilor Români și director la biblioteca Sămănatorul. A lucrat ca atașat de presă la Roma, Varșovia, iar în timpul celui de al doilea război mondial, ca secretar de presă la Madrid și Lisabona. A fost directorul publicației "Frăția de cruce" între anii 1940 și 1941. După prăbușirea...
15 poezii, 0 proze
TCTimotei Cipariu
Timotei Cipariu (n. 21 februarie 1805, Pănade, plasa Hususău, comitatul Târnava-Mică - d. 3 septembrie 1887, Blaj) a fost un erudit român transilvănean, cleric greco-catolic, membru fondator al Academiei Române, primul vicepreședinte, apoi președintele Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, lingvist, istoric, teolog, poet, pedagog și orientalist, „părintele filologiei române”. Și-a făcut toate studiile la Blaj: cele gimnaziale (1816-1820), cele filosofice (1820-1822) și cele teologice (1822-1825). Între 1825 și 1827 a fost profesor la Gimnaziul din Blaj. În 1828 fost profesor de filosofie, iar între 1834 și 1842 profesor de Dogmatică, apoi de Studii biblice la Seminar. Între 1854 și 1875 a fost director al Gimnaziului și inspector al școlilor din oraș, iar între 1833 și 1866 a fost director al Tipografiei diecezane. În 1827 a devenit preot, din 1842 fiind canonic, iar mai târziu prepozit capitular al Diecezei de Alba Iulia și Făgăraș. Personalitate...
1 poezii, 0 proze
TMTeodor Murășanu
Teodor Murășanu (n. 19 iulie 1891 Câmpia Turzii - d. 2 septembrie 1966), profesor de liceu și scriitor român. Biografie Teodor Murășanu s-a născut din părinți țărani. Urmează liceul la Blaj (între 1904-1912), studiază Teologia, Filologia și Filozofia la Budapesta (1912-1916), apoi își continuă studiile de Filologie și Filozofie la Universitatea din Cluj (1918-1919). În anul 1919 este numit profesor de limba și literatura română la „Liceul Regele Ferdinand” din Turda (azi Colegiul Național Mihai Viteazul), unde desfășoară o strălucită activitate. Se remarcă și prin activitatea sa în cadrul societății de lectură „Titu Maiorescu“. A debutat în anul 1906 cu poezia “Pastel”, tipărită în revista săptămânală “Unirea” din Blaj. A colaborat la diferite publicații, mai ales cu poezii, atât înaintea, cât și după Marea Unire din 1918. După 1918 a redactat la Turda, cu unele intermitențe, săptămânalul “Turda” (sau “Arieșul”), iar între 1933-1943 prestigioasa revistă “Pagini literare”, la care au...
1 poezii, 0 proze
AMAndrei Mureșanu
Andrei Mureșanu (n. 16 noiembrie 1816 în Bistrița - d. 12 octombrie 1863 în Brașov) a fost un poet și revoluționar român din Transilvania. S-a născut în Bistrița, într-o familie de țărani. A studiat filozofia și teologia la Blaj, a fost profesor la Brașov începând cu 1838. A început să publice poezie în revista "Foaia pentru minte, inimă și literatură". A fost printre conducătorii revoluției din 1848, participând în delegația Brașovului la întrunirea de la Blaj din mai 1848. Poemul său "Un răsunet", scris la Brașov pe melodia anonimă a unui vechi imn religios (Din sânul maicii mele), a devenit imn revoluționar - a fost numit de Nicolae Bălcescu "Marseilleza românilor". Din 1990, el a devenit imnul României. După revoluția din 1848, Mureșanu a muncit ca traducător la Sibiu, a publicat în revista "Telegraful Român", operele sale având tentă patriotică și de protest social. În 1862, poeziile sale au fost adunate într-un volum. Având sănatatea precară a murit în Brașov în 1863. Andrei...
9 poezii, 0 proze
APAron Pumnul
Aron Pumnul (n. 27 noiembrie 1818, satul Cuciulata, județul Brașov; d. 12 ianuarie 1866) a fost un cărturar român, lingvist, filolog și istoric literar, profesor al lui Mihai Eminescu, fruntaș al Revoluției de la 1848 din Transilvania. Dupa 4 ani petrecuti la Odorhei, Pumnul isi continua studiile la Blaj si la Cluj, unde absolva cursurile de filozofie. In 1843 este numit profesor de filozofie la Blaj si in acelasi an este trimis ca bursier la Institutul teologic "Sfanta Barbara" din Viena. La intoarcerea de la Viena in 1846 isi reia activitatea de profesor de filozofie la Blaj, unde preda ideile curente ale filozofiei nationaliste, in care se incadrau teoriile despre dreptul natural al indivizilor si popoarelor, utile cauzei eliberarii poporului roman. Aron Pumnul devine colaborator apropiat al lui Timotei Cipariu alaturi de care ia parte la intemeierea ziarului "Organul Luminarii", gazeta bisericeasca, politica si literara, devenita in 1848 "Organul National". Un alt ziar scos de...
0 poezii, 0 proze
IAIon Agârbiceanu
n. 12 septembrie 1882, Cenade, Comitatul Alba de Jos d. 28 mai 1963, Cluj Preot greco-catolic, ziarist și romancier român, adept al Semănătorismului, parlamentar, membru al Academiei Române Prozatorul ardelean Ion Agarbiceanu s-a nascut in satul Agarbici pe linia ferata Copsa Mica – Sibiu unde tatal sau era padurar. Studii gimnaziale la Blaj (1892 - 1900), superioare la Facultatea de Teologie din Budapesta (1900 - 1904). Sub-prefect la Internatul de baieti din Blaj (1904- 1905), Preot paroh in Bucium - Sasa, judetul Alba, (1906 - 1910), apoi in Orlat, judetul Sibiu (1910 - 1919); retras in timpul primului razboi mondial in Moldova, de unde a fost evacuat in Rusia, un timp preot militar in corpul voluntarilor ardeleni (1917 - 1918) Dupa 1918 a fost director al ziarului “Patria” din Cluj (1919 - 1927), apoi al ziarului “Tribuna” din Cluj (1938 - 1940). A detinut mai multe functii politice in Primul Parlament al Romaniei intregite (prima data in 1919, apoi in 1922 - 1926), mai tarziu a...
1 poezii, 0 proze
VBveronica balaj
Veronica Balaj Meseria de redactor la radio este fascinantă. Fascinația cuvântului rostit în eter și care, poate convinge ascultătorul (nevăzut) că, tot ce spui la microfon, este adevărat, iată o motivație profesională. Cuvântul are puteri miraculoase. Poate fi o...armă. Oferă înălțări sau căderi. A-l struni în numele comunicării benefice, al informației formativ-educative, ar fi, nu-i așa, încă un țel. Care merită atins. Nu din când în când. Nu uneori! Dimpotrivă! Mereu! Este imperativul necesar. Întâlnirea cu ascultătorii, pe calea undelor, nu poate fi decât... sub semnul pasiunii. Tu, cel de la microfon trebuie să-l convingi. Să-l informezi. Să-l farmeci. Să-l îndupleci. Să-l înveți ceva, să-l faci să afle și să nu uite altceva. Să-i oferi paliere de comunicare în clipa prezentă dar și cu rezonanțe "a la long". Radioul public oferă diversitate de expresie în demersul radiofonic, implică profesionalism și echidistanță. Lucrez în Radio Timișoara din 1982, cu excepția perioadei cât...
9 poezii, 0 proze
ROMEO BLAJ
ABSOLVENT AL UNIVERSITATII DE VEST TIMISOARA, SPECIALIZAREA LIMBA SI LITERATURA ROMANA/RUSA SI AL UNIVESITATII AUREL VLAICU ARAD, SPECIALIZAREA TEOLOGIE PASTORALA ORTODOXA PROFESOR TITULAR DE LIMBA SI LITERATURA ROMANA LA GRUP SCOLAR FORESTIER ARAD
15 poezii, 0 proze
Lunca Mihaela Elena
absolventă a Liceului pedagogic " Gheorghe Șincai" Blaj,promoția 19881,învățătoare la Scoala Galda de Jos ,studentă în anul II la Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba-Iulia,secția istorie.
8 poezii, 0 proze
la belaj knabinoj
de corina dragomir
eu nu sînt un prizonier lăudăros sau vreun oponent combativ care întâlnește setea și foamea în this architectural wonderland io-s inversul lucrătorului blond dau pomikultura pe facultate. prăbușirea...
Trimise la Alba Iulia
de Ion Diviza
1. Podgoriile Albei Minune bachică Licori de cramă-am tot băut În via de la Blaj, cu-o \"barză\", De am crezut că-s nou-născut, În zori, când m-au găsit în varză. Amintirile unui turist francez Îmi...
Epigramele trimise la Alba
de Gârda Petru Ioan
Moto Cu un kil de vin în mine Viitoru-mi sună bine I. Podgoriile județului Blaj O Fetească de la Blaj Aș fi vrut să-mi iau acasă, Însă n-am avut curaj, Că nevastă-mea-i geloasă. Aiud “Administrativ...
La culesul viei
de nicolae tomescu
Bărbații, cam de toate vârstele, ședeau ca în toate după amiezile de duminecă, pe butucul ăl gros de la poarta lui Ilină. Badea Trăian a ajuns mai târziu. După ce i s-a făcut și lui loc să șadă...
O picătură de istorie 6
de nicolae tomescu
Statisticile publicate demonstrează și ele îngrădirile la care erau supuși românii pe plan școlar. Astfel pentru anul școlar 1892/1893 au fost obligați să frecventeze școala 343.200 copii ortodocși...
Henri Farman
de Mihai-Athanasie Petrescu
Henri (Henri) Farman (1874 – 1958) Născut la 26 mai 1874 la Paris, F. este fiul unui reputat ziarist englez. Urmându-și primul impuls, F. a urmat școala de Belle-Arte din Paris, cu intenția de a...