"inundatiile din sufletul nostru" – 686 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
PSPetõfi Sándor
Sándor Petõfi (n. 1 ianuarie 1823, Kiskõrös, comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun - d. probabil 31 iulie 1849, Albești, comitatul Târnava Mare) a fost un poet romantic maghiar, erou al revoluției de la 1848 din Ungaria și Transilvania. S-a născut într-o familie modestă, tatăl Stevan Petroviæ meșter măcelar de origine sârbă, iar mama sa Maria Hrúz de origine slovacă. Avea șapte ani când s-au mutat la Kiskunfélegyháza, pe care mai târziu îl consideră orașul natal. Tatăl lui a încercat să-l dea la cele mai bune școli, dar când poetul împlini vârsta de 15 ani, familia lui și-a pierdut toată averea, ca urmare a inundațiilor din 1838 și a girării unei rude. Petõfi a fost nevoit să părăsească școala și să lucreze ca actor la Pesta, învățător la Ostffyasszonyfa și soldat în Sopron. În 1848 participă și el activ la revoluție. La 16 septembrie scrie proclamația de egalitate și se înrolează în armată. Superiorii lui nu sunt mulțumiți de el, întrucât era recalcitrant și ataca fățiș conducerea...
18 poezii, 0 proze
inundatiile din sufletul nostru
de ispas florin ciprian
Inundatiile din Banat ne-au amintit daca mai era nevoie ca Romania este deja o tara expirata.Am taiat padurile , am renuntat la tot ce s-a putut renunta apoi dintr-o data am renuntat si la principala...
între agonie și extaz
de FLOARE PETROV
Recunosc cu destulă amărăciune ca sunt nenumărate motive pentru ca lumea întreagă să se simtă maxim de îngrijorată și totodată neputincioasă. În fiecare secundă pe planetă se petrece un caz de...
MI-am gătat
de Gabriela Marieta Secu
Mi-am gătat partea aia de altruism, legată, bineînțeles, de societatea amicilor de toate dimensiunile ... a învins solitudinea, nu știu a mă preface, diplomația îmi e străină... Mi-am zidit...
Vreau numai sa fiu
de Remus Cretan
Ne intrebam de multe ori: care e rolul nostru in univers? Cred ca rolul meu e viata ratacitoare, aplecata spre infinitul intim al naturii. Nu e un exces al nemarginirii, ci asumarea unei limite....
seducție
de Leonard Ancuta
sunt cruce și cuie duioasă apăsare sunt plăcerea ta sexuală pe partea neagră a sticlei privirea mea face vestalele să viseze la masturbare uită-te în ochii mei proiectez în mintea ta un film porno în...
The ONE
de Laurentiu Nicolae
Statea in fata oglinzii de cateva minute bune, privind absent trasaturile usor estompate de umbrele plictisite ale aburului din baie. Barbieritul devenise de mult un ritual, cu gesturi precise...
Terapia mirării
de Elena Marcu
Þin mirarea mereu la îndemână și o scot ori de câte ori mă plictisesc de moarte. E o chestiune de estetică, blazarea nu mi se asortează prea bine cu fasonul. E genetic. A nu știu câta străbunică urla...
Jocul cu moartea
de Cristina Muntean
Da, mă joc cu moartea. Uite, îmi place. Mă joc, joc, iar mă joc. Mă învârtesc și strig și vreau să-l văd pe nenorocitul care va avea curajul să vină să îmi întrerupă jocul! Cine va îndrăzni să vină...
Picuri pentru Teodora 5
de RADU MONORANU
Mergem la piscină. Curs intensiv, zece ședințe. Învață să înoate. Îmi e cam groază. Săptămâna trecută am fost amândoi la bazin. Tatonări. Fiasco total. Teodora a răcnit două ceasuri în cap. În apă a...
Fiecare clipa
de Daniela Stanciu
Închisă- n colivie și-n speranță! Născută din nou din aberanță! Făclie de dor ce m-a cuprins! În tot ce fac e-un foc nestins! E inevitabil îmi zic mereu! Crini și irisi îmi aducea acel zeu! Adeoseori...
Simbolul
de Lesenciuc Teodor
I Sunt singur. Singurul care vă mai poate spune ce s-a întâmplat cu adevărat, de ce suntem în viață, de ce nu am dispărut ca mod de viață, ca specie. Pământul se săturase. De-a lungul timpului...
Povestea rănii mele
de Dragoș Vișan
Povestea rănii mele De ce vine tata întristat acasă ? De ce maică-mea nu-l mai iubește ? Zboară în zare cearta și necazul… Îmi vine să-mi iau câmpii, de rușine. Iar ei stau cocoțați, pe nervii mei...
Omul străzii. Victimele nepăsării
de george geafir
Nu înțelegea și pace, cum de ajunsese el, om de ispravă, într-o situație mai mult decât umilitoare, de persoană fără rost și fără adăpost! Numai o cruntă și inexplicabilă răzbunare a sorții putea...
La numărul 99 nu mai locuiesc oameni
de Ioan Barb
Nu știu ce m-a apucat încă de dimineață să trec pe străduța ce urcă de-a lungul apei, începând de la podul din beton armat, succesorul podului vechi din lemn de stejar, pe care l-a luat apa la...
Nouăsprezece zile
de Doru Alexandru
Obosita se ridica de la masa, lasand creionul sa ii pice din mana. Parea deja prea mult pentru ziua aceea. De fapt se plictisise. Nu reusise deca sa umple doua pagini cu randuri ce nu aveau nici un...
transcendența morilor de vânt
de Cătălin Al DOAMNEI
se strică vremea fie e prea cald sau vin inundațiile și iarna acoperă releele telefonice în care-ai înroșit toate liniile arată-te măcar nouă vorbim într-una numai despre tine noi oamenii-știri nu...
Ionică- file de poveste
de Ina Simona Cirlan
Încă de la primul contact cu apa din cristelnița bisericii, Ionică a început să urle. Înzestrat cu o capacitate pulmonară invidiată până și de măgarul familiei, în scurt timp plânsetul lui făcu...
Cocium
de Cristian Lisandru
Parcă ai fi Cocium, așa tragi din țigară... Vorba umbla de multă vreme prin sat, iar muierile își apostrofau în acest fel bărbații fumători pe care îi surprindeau cu luleaua în gură, în loc să...
Marul ce ne leaga
de Remus Cretan
Ma uit in oglinda si imi privesc marul lui Adam, o intrecere imperfecta de linii si curbe. Zilele in care realizezi ca ti-ai gasit iubirea adevarata nu vor apune si nu poti sa le stergi din oglinda...