"frenezie de vară" – 2035 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
AUAlexandru Ungureanu
Alexandru Ungureanu (n. 7 ianuarie 1957, București - d. 11 octombrie 2004, Bacău a fost un prozator de science-fiction român. Fiul juristului Vasile Ungureanu și al Elenei, casnică, își începe studiile în București, unde după absolvirea școlii generale urmează cursurile secției reale a Liceului Teoretic Nr. 24 și, apoi, pe cele ale secției Tehnologia Transporturilor și Telecomenzi Feroviare a Facultății de Transporturi din cadrul Institutului Politehnic București. Are preocupări literare încă din liceu, frecventând mai toate cenaclurile bucureștene și scriind cu frenezie proza umoristică, poezie și teatru absurd. În anul 1978 își face debutul în cenaclul studențesc Solaris, al Casei de Cultură a Studenților "Grigore Preoteasa", pe care îl va și conduce în perioada 1979-1982. în 1979 creează primele proze de anticipație, gen care îl va impune rapid mai ales prin inventivitatea, viziunea poetică și romantică, dar și ultramodernă cu care își construia misterioasele povestiri. Debutează...
4 poezii, 0 proze
Ungureanu Alexandru
Alexandru Ungureanu N. 7 ianuarie 1957, în București - m. 11 octombrie 2004, la Bacău. Prozator. Fiul juristului Vasile Ungureanu și al Elenei, casnică. Își începe studiile în Capitală, unde după absolvirea școlii generale urmează cursurile secției reale a Liceului Teoretic Nr. 24 și, apoi, pe cele ale secției Tehnologia Transporturilor și Telecomenzi Feroviare a Facultății de Transporturi din cadrul Institutului Politehnic București. Are preocupări literare încă din liceu, frecventând mai toate cenaclurile bucureștene și scriind cu frenezie proza umoristică, poezie și teatru absurd. În anul 1978 își face debutul în cenaclul studențesc „Solaris\", al Casei de Cultură a Studenților „Grigore Preoteasa\", pe care îl va și conduce în perioada 1979-1982. în 1979 creează primele proze de anticipație, gen care îl va impune rapid mai ales prin inventivitatea, viziunea poetică și romantică, dar și ultramodernă cu care își construia misterioasele povestiri. Debutează publicistic peste doi ani,...
0 poezii, 0 proze
UFUgo Foscolo
Ugo Foscolo (1778-1827) Atât prin opera sa cât și prin viața sa - zbuciumată, aventuroasă, răvășită de pasiuni, de profunde neliniști și de aspirații eroice (...) - Ugo Foscolo este scriitorul cel mai profund angajat în viața epocii sale, în multitudinea de evenimente care la început de secol schimbă fața Europei și a Italiei. Și, totuși, privită din perspectiva timpului, opera lui îl situează mult mai aproape de înaintași și de urmași, de fervoarea preromantică a unui Alfieri sau de pesimismului lui Leopardi, și mult mai departe de contemporanii propriu-ziși, de un V. Monti sau de un I. Pindemonte, de pildă (...). (...) Odele și cele douăsprezece Sonete ale lui Foscolo, ca și romanul său autobiografic, răsfrâng din plin sensibilitatea pronunțat romantică a autorului lor. Dar torentul pasiunilor, frenezia simțurilor, datele imediate ale biografiei sale se transfigurează în Sonete, (...) și depășind reminiscențele literare, ajung să se rostească într-o formă reținută, discretă, într-un...
2 poezii, 0 proze
CȘConstantin Ștefuriuc
(5.05.1946, Udești, Suceava – 1994, Suceava) „… un nostalgic fragil, cu himera adolescenței în priviri, un imagist volubil, cu ecouri romantice în auz, un liric suav, cu veleități amânate” – Laurențiu Ulici, în „România literară”, 25.01.1984. „Poezia …este expresia unui spirit genuin și iscoditor, naiv entuziasmat de miraculosul spectacol al lumii. De un imagism frenetic, versurile alcătuiesc un tablou antropomorfic, care impresionează prin asociațiile neașteptate, amintindu-l pe Ilarie Voronca…” („Literatura română contemporană”, vol.I, „Poezia”). Studii de ziaristică la București. Debutează cu poezie la ziarul „Zori noi” din Suceava. Colaborator la: „România literară”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „Tribuna”, „Bucovina literară” etc. Plecat dintre noi înainte de vreme („Timpul trece,/te petrece,/dinspre leagăn,/înspre rece” - manuscris), Constantin Ștefuriuc și-a petrecut ultimele clipe într-un pat de spital, iar ultimele sale cuvinte au fost: „Doctore, te rog, dă-mi o...
2 poezii, 0 proze
frenezie de vară
de FLOARE PETROV
ziua se primenește când mirificul zefir împrăștie parfum diafan de trandafir prin iarbă rourată dansez desculță emoții aurii spre soare se înalță. fluturi îndrăgostiți curtează tuberoze momente de...
frenezie de vară
de FLOARE PETROV
în rouă de crini îmi limpezesc iubirea, ce este urât și dureros nu vreau să știu, angelice lumini îmi alintă privirea, am lăsat în urmă sinistrul pustiu. nu îmi pasă că pe chip am riduri, o lungă...
După-amiezi în lumină de fum II
de Florin Hulubei
În unduirea zilelor de vară se simțea uitat, ca și orășelul de provincie în care-și număra clipele timp de trei luni pe an. Trei luni de combustie a gândurilor topite în arșița nerăbdării de a părăsi...
Mai presus de cuvinte
de Silviu Somesanu
După ploaie, simt miros de flori de salcâm, mă străbate o bucurie neașteptată, păsările sunt cuprinse de o frenezie ciudată de parcă sunt într-un concert sui-generis și toată suflarea ascultă cu o...
iulie aliterativ
de Ottilia Ardeleanu
aș vrea din lut să scot vioară și din vioară trup să scot să-mi cânt iubirea fără vară de lume uit uitat de tot cu mâini de briză astă-seară scriu ce mă doare dor să scriu în tâmple strigă muza iară...
Final Destination
de Petre Raluca
Înlănțuirea timpului nu e cu putință, Și nici în veșnicie cu fericirea să mă contopesc, Încă mai sorb cu frenezie din aerul de primăvară, Sperând a mai putea privi din nou astrul ceresc. N-aș fi...
Trenul
de Maria Cristina Bijnea
Făcând curățenie în pod am dat peste un sac peticit din care s-a auzit clinchet suav de clopoțel... Am zâmbit și l-am desfacut, iar din el au dat năvală, ca o mare furioasă, o cascadă de râsete,...
recoltă de vară (rondel)
de FLOARE PETROV
mi-am cultivat câmpurile cu poezie cuvintele se coc ca lanul de secară am adunat în mine atâta frenezie că las în urma lumea de ocară. cultiv și iubire vremea nu-i târzie o urc pe cer pe virtuală...
frenezie de Septembrie
de FLOARE PETROV
când raze de soare îmi bat în geam, o nouă speranță îmi umple gândul, frumoase versuri își așteaptă rândul, chiar dacă frunze se ofilesc pe ram. în pași de dans mă scutur de nostalgie, să-i dau...
Reprezentații de toamnă
de Silvian Costin
Printre culorile de toamnă arde vânt Copacii freamătă urlând în isterie Atârnă galbenul de vară întrebând Cenușa frunzelor zburând cărămizie Se-adună norii scuturându-se plângând Cinstita ploaie...
Vara tricoului cu numărul 12
de Ghinea Nouras Cristian
Acum N. era destul de mare ca să redacteze un jurnal secret, ce apărea sub formă de ziar scris pe hârtie de ambalaj, după ce renunțase la greoiul letopiseț, pe care îl „picta” cu pana de gâscă muiată...
Dorință rătăcită într-un vis
de Iris Cruceru
Era o zi obișnuită de vară, in care soarele imbrațișa cu frenezie o mare limpede ca lacrima de fecioară neprihanită. Se plimba singură pe nisipul fierbinte, cu părul aruncând în urmă-i străluciri de...
trupul tău
de Ion Ionescu
TRUPUL TÃU trupul tău plin de foc si zăpadă se-aduna ca edera-n zid, cuvintele, susur de gânduri, se pierd într-un zâmbet arid. plin de bucurii pătimașe, te chem, m-adun și te strâng din cenușă și...
Fără nume
de Jitariuc Calin Rares
FÃRÃ NUME Această poveste va fi de două pagini. Se poate așa ? Oare nu încalc vreo regulă ? Sper că nu. Simt că va mai rămâne jumătate de pagină albă. E pentru a scrie. Dar nu eu.... Mi-a spus să-i...
Revedere
de teodor burlacu
Noaptea se așeză blândă. Pe două scânduri suspendate, imitând platonic trupul unui pat, o bătrânică stătea la lumina unei candele smerite, șoptind uneori pentru sine. Privea fotografiile înșirate în...
Să nu-mi luați gradele de libertate
de ADRIAN ANGHELESCU
Să nu-mi luați gradele de libertate Să pot trăi ca până-acum lejer Și nici pădurile întunecate Cu zgomotele pline de mister Să nu-mi luați noaptea razele de lună Atunci când cerul este plin de stele...