"eter n" – 16846 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
ESElena Schipor
Lumea-i doar o piatra in care eu am reusit sa prind radacini. "..Singuratatea era cenusie si apasatoare.Sufletul tremura, o falfaire de eter in nemarginire. Timpul alerga alaturi, apa tulbure in care se ineaca toate schimbarile..."("Adam si Eva", Liviu Rebreanu) "Cand dreptatea e indoielnica, eu plec cumpana de partea milei"("Don Quijote", Cervantes) "...Suflete inflorite ieri si vestejite astazi, asemeni florilor cazute in strada, pe care la manjesc toate noroaiele, asteptand sa le zdrobeasca o roata."("Mizerabilii", Victor Hugo) "Acta non verba", "Ad augusta per angusta", "A l'oeuvre on connait l'artisan"(La Fontaine), "Dubito ergo cogito.Cogito ergo sum"(Rene Descartes), "Carpe diem"(Horatiu), "A qui bon tant d'amis? Un seul suffit quand il nous aime."(Florian), "Amicus Plato sed magis amica veritas"(Ammonius Saccas). "Vointa n-a fost de ajutor niciodata si nimanui: din tot ce facem, cel mai discutabil e lucrul la care am tinut mai mult, cel pentru care ne-am impus cele mai multe...
50 poezii, 0 proze
VBveronica balaj
Veronica Balaj Meseria de redactor la radio este fascinantă. Fascinația cuvântului rostit în eter și care, poate convinge ascultătorul (nevăzut) că, tot ce spui la microfon, este adevărat, iată o motivație profesională. Cuvântul are puteri miraculoase. Poate fi o...armă. Oferă înălțări sau căderi. A-l struni în numele comunicării benefice, al informației formativ-educative, ar fi, nu-i așa, încă un țel. Care merită atins. Nu din când în când. Nu uneori! Dimpotrivă! Mereu! Este imperativul necesar. Întâlnirea cu ascultătorii, pe calea undelor, nu poate fi decât... sub semnul pasiunii. Tu, cel de la microfon trebuie să-l convingi. Să-l informezi. Să-l farmeci. Să-l îndupleci. Să-l înveți ceva, să-l faci să afle și să nu uite altceva. Să-i oferi paliere de comunicare în clipa prezentă dar și cu rezonanțe "a la long". Radioul public oferă diversitate de expresie în demersul radiofonic, implică profesionalism și echidistanță. Lucrez în Radio Timișoara din 1982, cu excepția perioadei cât...
9 poezii, 0 proze
gaby
1 poezii, 0 proze
JAJacques Audiberti
Jacques Audiberti est un écrivain, poète et dramaturge français, né le 25 mars 1899 à Antibes (Alpes-Maritimes) et mort le 10 juillet 1965 à Paris. Il est auteur d'une œuvre théâtrale importante, mais aussi de romans, d'essais, de poèmes et de critiques cinématographiques. Jacques Audiberti naît le 25 mars 1899 , fils unique de Louis Audiberti maître-maçon à Antibes et de sa femme, Victorine. De 1905 à 1914 : il fait ses études primaires, puis secondaires à Antibes, qu’il est obligé d’interrompre pour raison de santé. Il commence à faire paraître poèmes et chroniques au Réveil d’Antibes. Edmond Rostand, à qui il a envoyé des poèmes, lui adresse ses encouragements ainsi qu’une photo dédicacée qu’Audiberti conservera longtemps. Il découvre avec émerveillement le cinéma. De 1918 à 1924 il est commis-greffier au tribunal de Commerce où son père a été nommé juge. Audiberti monte à Paris. Recommandé par un condisciple, Émile Coudroyer, il entre au Journal qu’il quittera l’année suivante...
2 poezii, 0 proze
AAlina
Just blue...for ever and for never...for now...
5 poezii, 0 proze
GNGermain Nouveau
Germain Nouveau est l'aîné des 4 enfants de Félicien Nouveau (1826-1884) et de Marie Silvy (1832-1858). Germain Nouveau perd sa mère alors qu'il n'a que sept ans. Il est élevé par son grand-père. Après une enfance à Aix-en-Provence et des études qu'il effectue au petit séminaire, pensant même à embrasser la prêtrise, et après une année d’enseignement au lycée de Marseille en 1871-1872, Nouveau s'installe à Paris à l’automne 1872. Il publie son premier poème, "Sonnet d’été", dans La Renaissance artistique et littéraire, revue d’Émile Blémont et fait connaissance de Mallarmé, de Jean Richepin et les « Vivants » (Ponchon…) qui se réunissent au café Tabourey. Il fréquente aussi les zutistes, fait la connaissance de Charles Cros avec lequel il collabore à la rédaction des Dixains réalistes qui tournent en dérision les parnassiens. Il découvre dans l’Album zutique les poèmes laissés par Rimbaud et Verlaine, qui ont quitté la capitale depuis juillet 1872. Arthur Rimbaud, Paul Verlaine,...
7 poezii, 0 proze
GNGéo Norge
Norge, pseudonyme de Georges Mogin, né le 2 juin 1898 à Bruxelles et décédé le 25 octobre 1990 à Mougins, est un poète belge francophone . L'auteur signait initialement Géo Norge, mais a tôt modifié son nom en Norge, nom sous lequel il a publié la quasi totalité de son œuvre, et sous lequel il désirait être connu. Le nom de Géo ou Geo Norge se retrouve toutefois souvent dans les bibliographies, dans la mesure où la présence d'un prénom est plus conforme aux habitudes de ces dernières. Georges Mogin est né le 2 juin 1898 à Molenbeek-Saint-Jean (Bruxelles) au sein d'une famille bourgeoise. Son père est d'origine française (il est le descendant d'un protestant ayant fui la France après la révocation de l'Édit de Nantes). Il fait ses études classiques au collège Saint-Michel puis à l'École allemande. D'un premier mariage, en 1918, naîtra un fils, l'écrivain Jean Mogin (qui sera l'époux de la poétesse Lucienne Desnoues). Pendant 34 ans, il sera représentant de commerce en textiles pour...
1 poezii, 0 proze
SNSuflet Nomad
Nu scriu ca să îți placă sau să te oftice, să te trezească sau să te îngroape, ci pentru că în lume e haos și vreau să povestesc prin scris, nu prin glas, întrucat oricum nu m-ar auzi nimeni, tot așa cum nici eu nu aud sau, mă fac că nu aud. Eu măcar recunosc. Sunt clădită din imperfecțiuni, păcătuiesc și nu mă cred "cea mai tare din parcare", dar nu suport prostia, insensibilitatea și superficialitatea, motiv pentru care uneori risc să fiu mai acidă și extremistă. În rest... Dacă vrei să te deprimi, apasă Enter, fără să mă faci responsabilă de stările tale. Dacă nu vrei, folosește comanda: alt F4. Mulțumesc și... Succes.
2 poezii, 0 proze
NDNicolae Dragoș
Nicolae Dragoș (pseudonim al lui Nicolae Răcănel) (n. 3 noiembrie 1938, Glogova, jud. Gorj) este un poet și jurnalist român. Tema principală a liricii sale este timpul. Poate cea mai cunoscută carte a sa este antologia \"Poeme dintr-un sfert de veac\", publicată în 1989 în Colecția \"Poeți români contemporani\" a Editurii Eminescu și cuprinzând o mare parte din opera sa poetică. Opere * Moartea calului troian, Editura pentru Literatură, București, 1968 * Coloană de-a lungul, Editura Eminescu, București, 1971 * Zăpezi fără întoarcere, Editura Cartea Românească, București, 1973 (cu ilustrații de Mihu Vulcănescu) * Scut de etern, Editura Eminescu, București, 1974 * Scrisoare în sat, Editura Eminescu, București, 1975 * Cu inima curată, Editura Eminescu, București, 1977 * La stema țării (La steaua țării?), Editura Ion Creangă, București, 1977 (colaborare cu Ion Miturică) * Ritualuri intime, Editura Cartea Românească, București, 1978 * Îngândurat ca pietrele munților, Editura Eminescu,...
2 poezii, 0 proze
NNostradamus
Michel de Nostredame[1] (14 or 21 December 1503[2] – 2 July 1566), usually Latinised to Nostradamus, was a French apothecary and reputed seer who published collections of prophecies that have since become famous worldwide. He is best known for his book Les Propheties (The Prophecies), the first edition of which appeared in 1555. Since the publication of this book, which has rarely been out of print since his death, Nostradamus has attracted a following that, along with the popular press, credits him with predicting many major world events. Most academic sources maintain that the associations made between world events and Nostradamus's quatrains are largely the result of misinterpretations or mistranslations (sometimes deliberate) or else are so tenuous as to render them useless as evidence of any genuine predictive power.[3] Moreover, none of the sources listed offers any evidence that anyone has ever interpreted any of Nostradamus's quatrains specifically enough to allow a clear...
1 poezii, 0 proze
eter n
de mircea crisan
eter n astăzi mi-ai călcat mîinile zgrafitez hîrtia să te nasc mai frumoasă poate așa îți vei strînge plămînii să nu te mai văd animalic răspuns de iubire am trăit doar să-nvăț moartea și să te...
Tragediile Nimicului
de Laurentiu Moise
Despre cultul nimicului s-au adunat în decursul timpului toate mărturiile care impun (in)existența lui. Suntem nevăzători de generații întregi ai acestui lucru; poate o revelație să pătrundă acest...
Uitare într-o nouă prezentare
de George Asztalos
asta îmi mai lipsea la ultimul randevu să-mi aduc claia peste grămadă de amintiri și avuții păi luați aminte că am draci uit tot na și îmi donez pînă și trupul Institutului de Viermificare trupul meu...
Miez de iarna
de Lidia Ureche
Liniște albă amnezie senzitivă în memoria trupului blândețea zilei însorite de iarnă amintiri suspendate-n eter nostalgii înghețate pe cer ce să-nsemne uitatul \"vreau\" ?
Absorbit
de George Pașa
Tu mă-ndemni să spun ceva, eu mă gândesc la altceva, în timp ce copacii nu mai sunt copaci, doar foșnet și risipire; fluturii, semne albe în ro(s)tirea de-o clipă; apele, doar o curgere cu sfârșitul...
ritmuri de bronz
de holobaca gheorghe
miei albi miei negri zburdă prin zodii vin vești de la fluturi din pupe târzii că ritmuri de bronz sună prin reverii și-mprăștie luna sâmburi de rodii pe ruguri reacredința arde scorii și-și sparg pe...
Ploi acide
de George Filip
Cad ploile acide peste orașul ars și florile-s ascunse în buncăre de ger femeile sunt semne discrete-n metatars iar mercenarii lumii dau cu grenade-n cer. Alerta e totală, bătrânii au murit doar...
o fericire excesivă
de cezara răducu
în inima mea locuiește o căsuță așa m-am născut înăuntrul ei suntem condamnați în fiecare zi la o fericire excesivă până și saliva singurătăților noastre capătă același gust doar o realitate...
Zidar bețiv cu pești în coș
de Elena Aprozeanu
Poet? Iluzie-ntr-o stea, în cerc – un strigăt de cocor, un pescăruș fără de zbor, un ceas în care nu mai vrea secunda lui să bată-n cor. Poet! Cu ce stai tu la mine-n piept? „Cu flori de măr din ape...
Megalomania unui EU
de Sandulescu Madalin
E o lume cu fundul în sus... luna nu (mai) răsare doar apune la fel de plină să nu cumva să uite câinii cum se urlă * * * * * * * E grea magia? s-o crezi tu... N-ai vrut niciodată (măcar) s-o încerci...