"cumva azi am primit un pat cu picioare de femeie" – 20024 rezultate
0.05 secundeMeilisearch
BGBogdan Nicolae Groza
doar semne de întrebare îmi pun când trebuie să răspund cine sunt. în rest, un om ce căuta cîndva o lumină si a găsit foc în răceala celorlalți. m-am "justițiabilizat" din când în când, dar asta pentru că am avut cândva posibilitatea de a ma juca de-a juristul. Vârsta variabilă. Când imatură, când prea înaintată. Azi am cam trecut de 40 ani; mâine poate voi împlini 25; iar poimâine voi fi un bătrânel simpatic de vreo 9 ani, că de, voi da și eu în mintea copiilor odată și odată, dacă n-am făcut-o cumva. Am mai parcurs și alte etape ale vietii, cu fiecare încăpățânare de a mă revedea în oglindă, însă nu vă spun nimic altceva despre ele din cauza ridurilor din suflet. Am ca referinte "Pasărea din tâmple", "Evadările unui poet domestic" și puteti liniștiți să mă strigați cu apelativul "Bă, Bogdanule!" Și o cărticică mai nouă ”Poetul se duce. Poemul seduce...” Am cochetat și cu proza "Life. Love. You!" mai mult din curiozitatea de a vedea dacă am atracție față de ea, și ea față de mine....
592 poezii, 0 proze
MDmarjus dasad
sunt cumva altfel...
205 poezii, 0 proze
EGeva mariae grosu
ma tem ca nu cumva prostia sa se rezeme de stalpul din fata al portii, purtand straiele intelepciunii
1 poezii, 0 proze
GAGOLCEA LAURENTIU ALEXANDRU
Am început să scriu la începutul anului 1991 pentru a spune cumva ce nu puteam spune pe vremea aceea care încă mirosea a dictatură . Am început să scriu bacovian descoperind că există întradevăr "terapie prin scris ". În anul 1993 încurajat de colegii de clasă și de profesoara de limba română Gearmaty Salvina am obținut locul doi la concursul din vremea aceea "Tinere condee" . Am scris și scriu poezii despre viață, despre tine, despre mine și despre gândul nostru nespus, ascuns poate și nouă în momentul acesta . "Nu scrii fiindcă ai ceva de spus , ci fiindcă ai dori să spui ceva " Cioran - Sfârtecare
8 poezii, 0 proze
Alexandru Ionescu
nascut la bucuresti nu vreau sa public carti cumva sunt mai mult cititor decat om care scrie. N-am pretentii de poet, doar scriu astea. Imi fac veacul prin Romana. Imi place mai mult Thomas Mann decat Hesse, asta ca sa nu avem discutii. la poezie, sunt cam acru... gust multe, imi plac foarte foarte putine.
19 poezii, 0 proze
MLMihaela Lica
Nu-mi place sa vorbesc despre trecut. Poate din lasitate? Ma tem sa vorbesc despre ce am fost, ca nu cumva sa nu-mi mai pot opri lacrimile. Totusi... Am fost jurnalist militar si mi-am iubit meseria. Pro Patria m-a invatat sa traiesc, sa iubesc oamenii, sa-mi iubesc neamul si sa inteleg natura romaneasca. Cine poate crede cata puritate si dragoste de viata poarta uniforma de camuflaj? Am crezut in iubire si am plecat din tara. Am crezut ca iubirea nu are granite. Inca mai cred. Doar ca, de data asta, nu a fost pentru mine... Sunt din 2002 in Germania. Prea mult... Ce mai e de spus? Multi ar vrea sa fie in locul meu. Dar, stiti... e adevarat: fie painea cat de rea, tot mai buna-n tara mea. Ma voi intoarce. Pana atunci am sa fac tot posibilul sa contribui cumva la promovarea unei imagini pozitive pentru Romania in lume. Avem doar atatea minuni!
1 poezii, 0 proze
rock girl
Nu-s prea multe de spus despre mine, insa vreau sa fac o precizare, practic un sport numit orientare si daca cumva vreun orientarist viziteaza siteul il rog sa ma contacteze, poate mai discutam.
1 poezii, 0 proze
AAndreiMarinescu
Despre mine atat as vrea sa cunoasteti:cred ca m-am nascut din cuvinte,de aceea cand termin de rostit un cuvant,mi-e teama ca nu cumva sa se destrame ceva din launtrul meu ingeresc.
1 poezii, 0 proze
Eu
Ciudat...si acuma ar trebui sa`mi povestesc viatza? Pierdere de timp shi spatziu... M`am nacut candva, undeva, de catre cineva si cumva...Conteaza cine is? Un nimeni imbracat acum,aici,cu mine si o ciudata.
2 poezii, 0 proze
IBIon Barbu
Ion Barbu este pseudonimul matematicianului Dan Barbilian (n. 18 martie 1895 la Câmpulung-Muscel, d. 11 august 1961 la București). Este pseudonimul sub care a devenit cunoscut ca unul dintre cei mai importanți poeți români din secolul trecut, „dacă nu cumva cel mai mare”, scrie Alexandru Ciorănescu în volumul său publicat în 1981 la Twayne Publishers și tradus în limba română în 1996). Dan Barbilian era fiul judecătorului Constantin Barbillian (care și-a latinizat numele inițial Barbu) și Smaranda, născută Șoiculescu. Talentul său matematic se manifestă încă din timpul liceului, elevul Barbilian publică remarcabile contribuții în revista Gazeta matematică. Tot în acest timp, Barbilian își dezvoltă și pasiunea pentru poezie. Între anii 1914-1921 studiază matematica la Facultatea de Științe din București, studiile fiindu-i întrerupte de perioada în care își satisface serviciul militar în timpul Primului Război Mondial. În anul 1919, Dan Barbillian începe colaborarea la revista literară...
95 poezii, 0 proze
cumva azi am primit un pat cu picioare de femeie
de Petraru Ionut
și nopțile se îmbracă în dresuri de parcă e prea mult adevăr pentru mine deodată trebuie să mă protejez când iubesc trebuie să-mi leg inima pe o șină de metrou ca să înțeleagă ce înseamnă viteza cu...
Ziua în care mi-am văzut Moartea cu ochii
de Emil Dogaru
Încă de când mă trezisem apatia îmi cam dăduse târcoale. N-aveam mai nimic de făcut de dimineață. Întâi și-ntâi, nu trebuia să merg la slujbă. Și mi-am zis: ce-ar fi să mai lenevesc un pic?! Poate că...
Plasma și Afrodita
de paparuz adrian
Privești în sus de câteva ore bune. Nemișcat, de parcă ai aștepta, de acolo, ceva. Poate chiar aștepți,nu? În fond, cine pe lumea asta, nu așteaptă ceva de sus? Ai numărat deja douăzeci și șapte de...
Fugi sau nu?
de Boboc Claudia
Fugi sau nu? Inspir , expir, Inspir, expir, expir,Inspir sau expir acuma?! Fuck m-am incurcat iar…..am obosit. Alerg dupa 86, prea mult efort nu-l prin nici azi, incet…incet…prea incet!!! Dispare in...
Retragerea
de Miriam Cihodariu
“ Hei! Trezește-te…hai, trezește-te! Doamne, de ce te-ai speriat în halul asta? Þi-ai revenit? Bun! Uite, ți-am adus micul dejun la pat, am văzut asta în filme de multe ori, este un fel de răsfăț,...
Gata de culcare, copii ?
de Adriana Gheorghiu
Gata de culcare, Adeline? Bineînțeles că ești gata de culcare, când ai o pijămăluță așa de frumoasă, toată numai steluțe. Unele mari, altele mici, unele mai strălucitoare ca altele. - Așa suntem și...
Ea... si cu mine...
de Cristi Constantin
Îmi ridic o clipă privirea, apoi o las să cadă din nou grea, ațintindu-se spre paharul de vin pe jumătate gol de pe covor, aflat la o distanță de cațiva pași de mine. Ea stă neclintită în aceeași...
Ritual - Capitolul 2: Schimbări minore
de Băbăruși Cristian
Se trezi de dimineață cu o senzație ca și cum abia s-ar fi născut din nou. Mintea îi era limpede și odihnită cum nu mai fusese de mult. Ares, ghemuit la picioarele sale sub pătură, îl simți că se...
Reflexii...
de Oana Izbașa
Azi lumea mi s-a arătat goală. I-am vazut trupul firav, elastic ca o trestie în bătaia vântului adus de suflarea unor cuvinte, uneori reci, alteori mascate sub căldura ipocriziei. Azi mi-am dat seama...
Menaj a trois
de Macovei Costel
de obicei evit sa folosesc cuvinte mari, dure, dar asta nu inseamnă că ele nu există pur și simplu sunt momente când le ignor. dar nu și azi lucrurile cele mai interesante mi se întâmplă de obicei în...