"cel mai sincer răspuns" – 20391 rezultate
0.03 secundeMeilisearchIulia Minulescu
Nu sunt nici pe departe cine ar trebui sa fiu, nu am nimic din ce ar trebui sa imi lipseasca, sunt o antologie a defectelor inabusite in calitati, sunt aici, sunt acolo...sunt cel mai sincer mincinos !! > (17 Noiembrie, 2006)
3 poezii, 0 proze
Ina
Nu cred ca vreau sa scriu în această fereastră un CV cu date seci. Aș vrea sa spun ca sunt fericită că am avut o copilărie frumoasă, plină cu de toate, șotii și fapte bune, zâmbet și plânset, premii și diplome de la școală, priviri serioase și cuvinte de înțelepciune pe care le-am auzit de la părinți. Acum înțeleg că a fost pe atunci și prima dragoste, care a fost un pic stângace, dar care, cum îmi dau seama la moment, a fost sincera. Acum am ajuns acolo unde trebuie sa fii mai responsabila, mai puțin sincera, mai cu inițiativa, dar cel mai important este ca și aceasta etapa a vieții mele o ador la nebunie, cu greșelele făcute, cu iubiri nerealizate, cu prietenii și dușmanii, pe care ii ador la fel de mult.
8 poezii, 0 proze
Hesiod
Hesiod (greacă: Ἡσίοδος) (aprox. sec. al VIII-lea î.Hr., Beoția) a fost un poet epic grec, considerat a fi, după Homer, cel mai vechi scriitor al Greciei.[1] Este autorul poemului genealogic „Teogonia”, consacrat panteonului divinităților elene, folosind tiparul mitlui și noțiunea vârstelor. De asemenea, tot lui îi aparține și poemul didactic „Munci și zile”, opera pătrunsă de poezia sinceră a naturii, calendar pentru agricultori și navigație, cu prețioase indicații. Hesiod era un agricultor, un poet-țăran, un om obișnuit cu viața aspră, pătruns de o mare stimă față de muncă, dotat cu un desăvârșit simț al realului, care vedea viața și oamenii așa cum sunt; un om care nu-și face nicio iluzie asupra realității sociale, dar este convins de triumful final al cinstei, hărniciei și dreptății. Hesiod este considerat, alături de Homer, părintele poeziei religioase, morale și didactice. În opera sa există referiri la propria biografie: tatăl poetului se...
0 poezii, 0 proze
Boar Razvan Lucian
lucrari marunte
2 poezii, 0 proze
Panait Mihai
Cel mai greu este sa exprimi lucrurile simple.
2 poezii, 0 proze
Laura Tirnovean
Cel mai frumos cadou pe care l-am primit atunci cand m-am nascut a fost viata. Imi place la nebunie sa-mi traiesc viata din plin, imi place sa iubesc...pana si poeziile pe care le-am scris sunt inspirate din viata de zi cu zi, din vietile celor din jur si din experientele extraordinare pe care le-am trait. Mi-am trait mult prea intens copilaria si acum traiesc intr-un univers in care trecutul conteaza mult prea putin.
5 poezii, 0 proze
diana r.
cel mai probabil dincolo de a fi antipatica tot antipatica sunt
4 poezii, 0 proze
Alexandru Bunea
Cel mai ghinionist dintre pamanteni.
2 poezii, 0 proze
Dragos George
Cel mai tare mă înspăimântă o pagină goală....Senzația e acutizată de liniuța care pâlpâie în colț așteptând, cerând să-mi deșert desaga gândurilor ...Mă sperie pentru că nu știu ceea ce va ieșii, unde mă voi transporta scriind, dacă voi reușii sau nu să redau sau să transmit paginii goale ceea ce simt sau trăiesc sau văd.. Deocamdată scrisul e pentru mine ca o exorcizare... Îmi alungă inexprimabilul... Cu toate că am dorit să urmez un profil umanist atât în liceu cât și la facultate, viața a hotărât să mă facă inginer...
4 poezii, 0 proze
Adrian Ghiurca
Momentul cel mai frumos pe care i-l traiesc, este atunci cand visez si-mi scriu sentimentele ce-mi apartin numai in acea clipa...
2 poezii, 0 proze
cel mai sincer răspuns
de dumitru cioaca-genuneanu
motto: \"sub următoarea piatră vei găsi iubirea însă rezemat de piatra aceia visându-te, doarme un om spune-mi îl vei trezi?\" (\"intrebare\" de Elia David) ca oltean și fi\'nd și domn nu-l trezesc,...
Tragedie eternă
de Wolff Denisa-Dumitra
Mama mea a murit într-un sanatoriu, iar ultimele ei cuvinte au fost “ Morții trăiesc printer noi, dar puțini au curajul să-i vada!”. Viața mea de demult uitată de timp a fost plină de surprise și...
[am alergat prin toate gropile oamenilor cu o mândrie nevinovată]
de Daniel Dăian
atârnată la brâu ca o sabie fără dinți și pentru că sunt cel mai sincer bărbat din poemul acesta orice fiu rătăcitor are dreptul să-și întoarcă liniștea acasă pierderea memoriei din trupul mamei a...
[a fugit după mine cu un ștreang tânăr în mână]
de Daniel Dăian
pentru că știa pe de rost nodul rămas în gâtul meu când ești dispus să te abandonezi în siguranță? m-a întrebat cu mâinile la vedere într-o seară de joi i-am răspuns de ce numarul 4? atunci a fost...
lacrima iubirii
de Lenuș Lungu
O mică lacrimă furată Suspină-n parcul dat uitării, Aici a fost cîndva chemată De-un prim fior al sărutării. Aici se bucură de viață, Aici ea a simțit iubirea Cînd norii negri se înalță A cunoscut...
Un sas
de nicolae tomescu
Trecuse destul timp de la evenimentele din decembrie 1989. Era prin primăvara lui 1992. Sașii au început să plece, masiv, din sat. În scurt timp au mai rămas doar două familii de etnici germani, soț-...
Sub semnul lui Shiva I
de Cezar C. Viziniuck
12 Februarie 1996, Botoșani Acum două luni m-am întîlnit cu un fost coleg de clasă. Era îmbrăcat la costum și cravată cu pantofi de piele în picioare și un BMW negru ce strălucea în lumina soarelui...
Dialoguri nerostite
de Tomescu Ionut
-pt inceput,cu ce vrei sa incep? -cu titlul! -e vechi? -e nou,acum mi-a venit in minte! -e important? -un titlu mereu e important! -bine,dar sunt si alte lucruri importante,nu? -da,bineinteles!...
Crucea din sticlă .IV.
de Emil Dumitru
Întrebarea lui întoarse totul pe dos și toată atmosfera de suspans pe care Margaret reușise s-o creeze, se risipise într-o secundă – această intervenție simplă, era neprevăzută în scenariul învățat...
trecut, prezent, viitor
de Caragata Cristiana Oana
marea preoteasă pe tronul ei de piatră între boaz și jachin așteaptă întoarsă cu luna la picioare nemișcată cu cruce pe piept și tora în mână tăcută în roba ei albastră la granița dintre lumi marea...
