"cel mai ciudat anotimp" – 20390 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
subiectivisme
articole și eseuri despre întâmplări, fapte, evenimente; comentate în cel mai pur stil subiectiv de Florin Hălălău
de Florin Hălălău
OBOlavo Bilac
Olavo Bilac s-a nascut pe 16-XII-1865 in Rio de Janeiro, Brazilia si a murit pe 28-XII-1918. Este considerat cel mai mare poet care a scris vreodata in portugheza.Maestru desavarsit al modelarii versului, cu un metru si rime ideal alese, poemele sale sunt naturale, sentimentale si in ciuda constructiei riguroasa a versului nu dau impresia de artificialitate. Tema poetica favorita a lui Olavo a fost fara nici o indoiala stelele.Era fascinat de frumusetea cerului instelat caruia i-a dedicat foarte multe poeme.In sutele sale de poezii, majoritatea sonete, intalnim si alte motive poetice ca iubirea, Dumnezeu, erosul, timpul, eroii, mitologia greaca. Bilac, numit si \"Printul poetilor brazilieni\" este si autorul versurilor imnului national. Ultimele sale cuvinte au fost, conform unui ziar din acea vreme, \"Aduceti-mi o cafea, am de gand sa scriu\"...
10 poezii, 0 proze
Boar Razvan Lucian
lucrari marunte
2 poezii, 0 proze
Panait Mihai
Cel mai greu este sa exprimi lucrurile simple.
2 poezii, 0 proze
Laura Tirnovean
Cel mai frumos cadou pe care l-am primit atunci cand m-am nascut a fost viata. Imi place la nebunie sa-mi traiesc viata din plin, imi place sa iubesc...pana si poeziile pe care le-am scris sunt inspirate din viata de zi cu zi, din vietile celor din jur si din experientele extraordinare pe care le-am trait. Mi-am trait mult prea intens copilaria si acum traiesc intr-un univers in care trecutul conteaza mult prea putin.
5 poezii, 0 proze
DRdiana r.
cel mai probabil dincolo de a fi antipatica tot antipatica sunt
4 poezii, 0 proze
ABAlexandru Bunea
Cel mai ghinionist dintre pamanteni.
2 poezii, 0 proze
Dragos George
Cel mai tare mă înspăimântă o pagină goală....Senzația e acutizată de liniuța care pâlpâie în colț așteptând, cerând să-mi deșert desaga gândurilor ...Mă sperie pentru că nu știu ceea ce va ieșii, unde mă voi transporta scriind, dacă voi reușii sau nu să redau sau să transmit paginii goale ceea ce simt sau trăiesc sau văd.. Deocamdată scrisul e pentru mine ca o exorcizare... Îmi alungă inexprimabilul... Cu toate că am dorit să urmez un profil umanist atât în liceu cât și la facultate, viața a hotărât să mă facă inginer...
4 poezii, 0 proze
Adrian Ghiurca
Momentul cel mai frumos pe care i-l traiesc, este atunci cand visez si-mi scriu sentimentele ce-mi apartin numai in acea clipa...
2 poezii, 0 proze
LSLuis Sepulveda
Probabil cel mai faimos scriitor chilian contemporan, Luis Sepulveda, născut la Ovalle în 1949, a străbătut încă de foarte tânăr teritoriile posibile ale geografiei și utopiei, din selva amazoniană în deșertul Saharei, din Patagonia până la Hamburg, din celulele dictatorului Pinochet pe navele organizației ecologiste Greenpeace. Din 1997 trăiește la Gijon, în Spania. Din această viață extrem de agitată a dat la iveală povestiri și romane care l-au impus imediat drept unul dintre cei mai înzestrați romancieri și nuveliști sud-americani și nu numai. A debutat cu un volum de versuri, pe când avea doar șaptesprezece ani. Trei ani mai târziu îi apărea prima carte de povestiri, intitulată Cronicile lui Pedro Nimeni. I-au urmat romanele Bătrânul care citea romane de dragoste (1989, recompensat cu Premiul Tigre Juan), Lumea de la capătul lumii (1989), Nume de toreador (1994), Povestea unui pescăruș și a motanului care l-a învățat să zboare (1996), Jurnalul unui killer sentimental. Yacare...
4 poezii, 0 proze
Andrei Bod
Laptic spune in cel mai simplu mod ce fel de fire am
1 poezii, 0 proze
cel mai ciudat anotimp
de Nache Mamier Angela
mâinile aripile reci aripile calde bat de viață și moarte legate în goluri de aer nara și gura femeii chircite în abisul durerii s-au stins de uscate strânse sub cel mai ciudat anotimp clipa...
La cules de rodii în cartierul Rahova 26
de Anni- Lorei Mainka
Aici, la Köln, mulți pleacă de sărbătorile de Crăciun de acasă fără nici un regret; se grăbesc, lasă impresia unei evadări obligatorii din propriul prezent. Fug repede și mai ales departe de...
Anotimpuri în schimbare VII
de Zaharia Ramona
L-am reîntâlnit pe Ștefan Lewadovschy într-o librărie, nu mă așteptam să-l zăresc acolo, printre cărți și m-am apropiat să îmi confirm excepția, aplicată peste rânduiala unor împrejurări lipsite de...
Bobiță nehalitu\'
de Adina Ungur
Cea mai caldă zi a anului. Meteorologii anunțaseră cea mai călduroasă zi a anului 2004, undeva pe la capatul lunii cireșar și chiar o decretaseră înainte cu câteva zile de a veni peste noi. Se puteau...
Viața este vis(col)
de Pestrea Ion-Daniel
Stihiile ne conduc viețile (Coridoarele mașinilor oarbe) Ah! vântul vorbește dar nu pe limba mea, arborii, ei fandează precum spadasinii Lumina e puțină ne aflăm În colțul cel mai umbros dintre cele...
Copilul Ghetii
de Ionut Vacaru
M-am născut aici. În lumea mea e frig și gheață, iar degetele îți degeră când mergi prin zăpada ce acoperă câmpiile pustii. Asta se întâmplă iarna, iar acum este iarnă. Un anotimp care durează de...
O zi întreagă de acum înainte
de Elena Balasanu
Se trezi în uruitul mașinilor. Zgomotul deveni insuportabil și îi alungă visul. Ar fi vrut să nu se trezească. Își aruncă ochii pe fereastră și văzu că a plouat. Ce bine că s-a răcit vremea, gândi...
Carte de căpătâi
de Ion Rășinaru
S-a întâmplat să visăm în același parc, eu pe banca măcinată de cari tu pe cea dinspre vino-ncoa. Fumul de țigară era punte între tăceri grăitoare și tot el zid de nepătruns. Din când în când...
Precizie... matematică
de Emil Dumitru
Rutina, fără să-ți dai seama, te transformă după mulți ani într-un robot. Iar atunci când viața nu te mai obligă să execuți această rutină, simți că totul este anapoda… și cazi, fără să-ți dorești,...