"ce faci tu cu vechi obiceiuri" – 21331 rezultate
0.05 secundeMeilisearch
primul_volum_virtual
Ce-ai avut cu Beethoven mă animalule?
de Radu Herinean
AGAndrei Horia Gheorghiu
Am zărit lumină pe Pământ și m-am născut și eu să văd ce mai faceți. Sănătoși? Voinici? Cum o mai duceți cu fericirea? Mulțumesc, nu-mi raspundeți. Nu am timp de răspunsuri. Abia dacă am timp să pun întrebări. Dar îmi place aici. E cald, e frumos, și atâta lumină încât crește iarba. Iar fata aceea, iată, se uită la mine cu sufletul... Nu, dragă, nu te deranja să mă iubești. O cafea neagră voi servi, totuși din mâna ta. Îmi place că tu știi s-o faci amară. [ Marin Sorescu ] site-uri personale: acub.ro websiter.ro nu-brublem.blogspot.com
154 poezii, 0 proze
VBveronica balaj
Veronica Balaj Meseria de redactor la radio este fascinantă. Fascinația cuvântului rostit în eter și care, poate convinge ascultătorul (nevăzut) că, tot ce spui la microfon, este adevărat, iată o motivație profesională. Cuvântul are puteri miraculoase. Poate fi o...armă. Oferă înălțări sau căderi. A-l struni în numele comunicării benefice, al informației formativ-educative, ar fi, nu-i așa, încă un țel. Care merită atins. Nu din când în când. Nu uneori! Dimpotrivă! Mereu! Este imperativul necesar. Întâlnirea cu ascultătorii, pe calea undelor, nu poate fi decât... sub semnul pasiunii. Tu, cel de la microfon trebuie să-l convingi. Să-l informezi. Să-l farmeci. Să-l îndupleci. Să-l înveți ceva, să-l faci să afle și să nu uite altceva. Să-i oferi paliere de comunicare în clipa prezentă dar și cu rezonanțe "a la long". Radioul public oferă diversitate de expresie în demersul radiofonic, implică profesionalism și echidistanță. Lucrez în Radio Timișoara din 1982, cu excepția perioadei cât...
9 poezii, 0 proze
Mihail Dumitru
Sunt un barbat cum esti si tu, cum suntem cu totii, cu calitati si defecte.Ce motivatie si ce scop am?Atatea intrebari si atat de multe raspunsurii. Dileme si lucruri banale se reunesc într-o singura fiinta, un trup, o minte. Ce reprezint in aceasta lume? Poate ca forta de munca, poate cheia perpetuarii speciei, cu siguranta un nebun, opusul femeii, poate un scop, un visator dar cu picioarele pe pamant, poate un vis, un aparat de senzatii tari.Dar cel mai important: sunt un om. Un om care face totul sa aiba totul. Poate ca nu am totul pentru ca m-am nascut in niste conjuncturi nefavorabile. Dar fac totul ca sa am totul. De ce? Pentru ca simt ca pot! Pentru ca nu-mi place monotonia, si nu-mi place ca cineva sa fie mai bun ca mine. Chiar daca aparent las garda jos uneori si devin vulnerabil, astept un atac; ma sterg de praf si invat din greseli, devenind tot mai putenic cu fiecare esec. Nu sunt multumit niciodata de nimeni si nimic. Intotdeauna exista ceva mai bun. Momentele de...
5 poezii, 0 proze
doru alexandru
sunt un simplu om care nu vrea decat sa se afirme dar sa nu fie criticat de cei care nu stiu ce este o poezie ma aplec cu turpul caut o stea ma inailt cu privirea stau si ma intreb:oare unde o fi ea? te caut pe tine cea mai iubita femeie-iubita de mine sa stii ca te astept ,te astept si o viata cum sa urasc un trup ,un suflet,o inima te tine TE IUBESC tu esti cea mai aleasa sa-ti dau tot ce am sa-ti dau toata iubirea unde esti acum? de-mi caut eu mangaierea? DOAMNE CAT TE IUBESC! cu tine in viata.... stiu ,ca pot sa reusesc iar pt tine doar mai am speranta o lume mizera fara rusine doar cu dispret o fericire ce-i doar efemera nimic nu are pret mai putin dragostea!!! eu am nevoie de tine tu te gandesti acum? oare gandu-ti e la mine? sa fiu eu oare singur la capat de drum? te rog te implor iti cer si iertare caci nu mai vreau sa mor atunci nu mai am sperante cum oare sa fac cum oare sa ajung ca de durere sa scap sa nu mai plang cum ra razbesc sa uit de necaz,sa-l uit de ce exist de ce...
1 poezii, 0 proze
MRMitra Raluca
Copil bălai născut în miez de iarnă sub zodia care a dat cele mai mule genii. Și cei mai mulți nebuni. 1986. Către ce converg eu? Către viață și dincolo de ea când va fi vremea (poate am sa vă vizitez). Suflet dual, am trecut pe la cifre ca în prezent să mai am un an juma' de litere. Pe unde o să ajung? "La mine" - spune-mi tu. Cred în Doamne-Doamne și-n minuni nu-de-om-făcute. Și-n copii, în flori, în fluturi. Tu crezi? sunt doar curioasă. Scriu cu stiloul, mai puțin la examene: acolo am pixuri norocoase pe care e inscripționat 1 nume. Ei da! am corupt și eu minori. Se fue de-acum... Vreau un E.T. ca mine și să văd lumea. Așa... o bucățică, cât să-mi înec dorul de aripi, să domolesc vântul de larguri din mine (și nu, n-o plagiez pe Olguța). Cum face trenul? Uuu... te duc... te duc... te duc... Mai vrei să vin?
9 poezii, 0 proze
SGSandu Gabriela
~Studii *1999-2004- GRUPUL SCOLAR ,,SFANTA MARIA’’, Galați; *15-21 mai 2002-premiul I la sesiunea de comunicări științifice, FILOZOFIE, din cadrul săptămânii liceului ,,Sfânta Maria’’; *2004- Universitatea ,,Dunărea de Jos’’, Galați, Facultatea de LITERE SI TEOLOGIE, secția Stiințele Comunicării, JURNALISM-ENGLEZA; *2007- Bursa de studiu la Università degli Studi di Trieste- Italia. !Imi place sa calatoresc... Ma fascineaza puterea cuvantului, iar daca ar fi sa va spun ce as vrea sa devin "cand voi fi mare", as spune..."dresor" de cuvinte- e tare greu sa le stapanesti, iar cand ajungi sa o faci, esti deja dependent de ele. Cat de frumos suna...dependent de cuvinte... Cuvintele sunt parte din noi, sunt parte din fiinta noastra; e minunat sa stii sa le stapanesti, dar ce faci atunci cand te stapanesc ele pe tine? Tocmai asa stau lucrurile si cand vorbim de poezie- nu tu stapanesti cuvintele, ci ele ,prin incredibila lor forta, te stapanesc pe tine. Poetul nu face altceva decat sa...
15 poezii, 0 proze
Crina P.
Dupa cum usor se poate observa, toate poeziile mele sunt adresate unei singure persoane... muzei mele! :) Stiu ca nu am nici studiile si nici talentul necesar pentru a scrie versuri, insa aceste randuri reprezinta gandurile mele, un capitol din viata mea! C., eu ma pot reindragostii, dar tu ce te faci fara dragostea mea?! ;)
14 poezii, 0 proze
Chwoika
mă plictisesc. într-o zi așa urâtă chiar nu am ce face. melodia se repeta obsesiv. îmi place. mă gândesc la tine și pe ritmul agresiv al lui marylin manson încep sa mă ating. mâna mea coboară lasciv pe tot corpul. îmi imaginez că ești tu, iubire. mintea mi-o ia aiurea și m-i te imaginez la picioarele mele, sărutându-mă cum numai tu știi să o faci. mâinile tale mă ating peste tot, iar buzele tale moi mă alintă. Mâna mea alunecă… „ I don’t care if you don’t want me… ‘ Cause I’m yours, yours, yours anyhow… “ și nu mă interesează nimic. mă gândesc numai la mâinile tale fine, la săruturile fără sfârșit. închid ochii și mă pierd. deodată simt o mână. aș putea să o recunosc oriunde. mă privești curios și mă întrebi ce fac. mă rușinez… nu am mai făcut-o niciodată … - Mi-era dor de tine iubire… când ai venit ? nu spui nimic și îmi faci semn să continui. mi-e greu la început, dar intru în joc. continui să mă mângâi și din când în când îți arunc câte o privire. mă privești și îți umezești...
1 poezii, 0 proze
Zzoridezi
Libertatea...e trairea in care esti tu insuti, singur, in care sufletul tau e la suprafata..si respira. E momentul in care poti face ce vrei..fiind doar tu, in mijlocul agitatiei.
2 poezii, 0 proze
AAndra
Fac pasi marunti uneori nesiguri...dar am curajul si ii fac si apoi descopar frumusetea lor... apoi ma intorc in timp(viitoarea meserie).. prezent... si arunc speranta in viitor.Cum ar zice altii dar tu ce esti?Ghicioare( in urma unui interviu).Sunt eu... si meseria mea.
11 poezii, 0 proze
ce faci tu cu vechi obiceiuri
de Florentin Cristian
Ai exemplu istorii cărți cu păgânul obicei Aici când vrei ai toate pilele pe care le vrei Ca să mă uiți ai ca temei firea, obiceiul ei Să fiu iubit conform lecției nu am nici un temei
Așa e cu omul
de Daniel Lăcătuș
Întâia impresie pe care mi-am creat-o când i-am ascultat a fost aceea că asist la dialogul dintre un călugăr bătrân, cu viziuni legionare, și un neoprotestant fanatic. Se discută cu înverșunare...
Spre binele comun
de nonciu dragos
Spre binele comun Ne lamentăm ca niște copii pentru că nu găsim soluția cea bună atunci când avem nevoie de ea. Suntem deosebit de optimiști și întindem frumos mâna spre binele comun, fără să ne...
Niciodată să n-ai încredere în greieri!
de Sorin Teodoriu
A fost odată ca niciodată un băiat nici prea scund și nici prea înalt, nici prea slab și nici prea gras, nici prea deștept și nici prea prost. Adică un român adevărat, adolescent, născut la Huși,...
Scopul omului umil
de Lie Marian
Mirosul ultimelor luni începea să iasă din hainele vechi ale lui Gheorghe, care zăcea indiferent de câteva primăveri sub o movilă de proporții apreciabile, constituită din frunze de nuc aflate în...
Masca urii și trei sute de metri de prietenie
de George L. Dumitru
Era o dimineață de toamnă mult întârziată; nori decolorați filtrau o lumină plictisită deasupra unui oraș dezorientat că Sărbătorile de Iarnă seamănau prea mult cu Ziua Recoltei. În drumul obișnuit...
Fabride
de Stoica Nicolae Ciprian
-Nimic! Nimic. -Ce ar trebui să se întâmple? Minuni extraordinare? Să cadă cerul și să se așeze pe hârtia ta, să ia forma celor mai perfecte cuvinte scrise vreodată? Nu o să vezi asta niciodată! -De...
Din polenul emoțiilor în mierea cuvintelor
de Mihaela Rascu
Fără emoţie nu există poezie şi nici fără poet care să dea un limbaj emoţiilor n-ar prinde formă acea zeificare a realităţii prin care năzuim la înflorirea universului, numită poezie. A vorbi despre...
Ulița de lângă Mal
de Livia Georgescu
Abia de reuși să găsească acel loc. Era un loc special, undeva în spate la Continental. Dar pentru că toată parcarea era ocupată și singurul loc liber era sub o poartă veche, o intrare sub forma unei...