"când tot ce rămâne și vrei, are numele tău" – 20734 rezultate
0.06 secundeMeilisearchcritica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
ABAida Boldeanu
Născută într-o banală, caldă zi de 23 iulie, când bătrânul pământ avea miliarde de ani, iar noul calendar număra 1985, când se mai adăuga incă o zi la existența tuturor, eu o începeam pe a mea! Am primit rolul principal în toate cele 22 de reprezentații ale vieții. Am avut toate momentele ce alcătuiesc garanția veșniciei fericite, diluată la infinit, nezdruncinată de acțiuni sau simțiri omenești. Iubesc tot ce e frumos, orice artă în care se pune suflet, îmi place să scriu. Nu o să renunț niciodată la asta! Prin scris, mă pot considera un om cu puteri supranaturale. Pot transforma sentimentele în ceva real, palpabil, vizibil. E minunat… Urăsc răutatea și nedreptatea. Aș vrea să aud tăcerea muților, muzica surzilor, aș vrea să pot șterge lacrimile din suflete de copil abandonate, pătrunde chemarea înțelepților. Voi rămâne spirit rătăcitor, gură mută, privire uitată în colțul unor ochi triști, pierduți printre imagini groaznice cu mine vie și clară; braț de gheață, urmă de pas, de un...
12 poezii, 0 proze
AGAdriana Georgian
Am învățat prea mult și acum încep să mă întreb de ce... Suntem doar trecători prin această lume (viață) și tot ceea ce învățăm pentru a evolua în plan profesional, ... în lumea de dincolo, nu ne este de folos. Uităm cea mai importantă lecție care ni s-a cerut să o învățăm ... IUBIREA. Suntem preocupați de lucruri efemere: funcții, bani, renume. Din ce avem mai mult, ne dorim mai mult. Totul pare să nu aibă o limită clar definită. Când ajungem să tragem linie, sufletul nostru este pustiu, căci l-am abandonat. Sufletul e cel ce-ți dezvăluie lucrurile pe care mintea nu le poate înțelege și cuvintele nu le pot cuprinde, .... e tot ceea ce rămâne din noi și trece mai departe ...
3 poezii, 0 proze
NAnicolae costel alin
Nu știu ce am realizat în viață, nu știu ce voi realiza. Merg înainte și cu rele și cu bune și poate cândva voi întâlni un îngeraș care merită și voi fi din nou fericit. Am învățat prea mult și acum încep să mă întreb de ce... Suntem doar trecători prin această lume (viață) și tot ceea ce învățăm pentru a evolua în plan profesional, ... în lumea de dincolo, nu ne este de folos. Uităm cea mai importantă lecție care ni s-a cerut să o învățăm ... IUBIREA. Suntem preocupați de lucruri efemere: funcții, bani, renume. Din ce avem mai mult, ne dorim mai mult. Totul pare să nu aibă o limită clar definită. Când ajungem să tragem linie, sufletul nostru este pustiu, căci l-am abandonat. Sufletul e cel ce-ți dezvăluie lucrurile pe care mintea nu le poate înțelege și cuvintele nu le pot cuprinde, .... e tot ceea ce rămâne din noi și trece mai departe ... (Adriana Georgian)
78 poezii, 0 proze
Raoul Weiss
Raoul WEISS s-a născut la Saverne/Zabern, deci în Alsacia, și evenimentul respectiv a avut loc întâmplător după 1945 (în 1975, să fim preciși), deci s-a născut în Franța, deci e francez, cum arată foarte bine și numele lui. A studiat la Școala Normală Superioare din Paris (rue d'Ulm, pentru intimi) și reținut foarte puțin, slava domnului, din tot ce a auzit acolo. A fost lector de limba franceză la Universitatea Carlos III din Madrid, profesor la Universitatea Lorand Eötvös din Budapesta și bursier la Freie Universität din Berlin. Este european adevărat și trecut ca atare în evidența bolilor spirituale grave la C.I.A.. În iulie 1999 a absolvit Cursul de vară de Limba si Civilizația Română organizat de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, și de atunci a rămas acolo (sufletesc cel puțin) permanent. Este autorul -- unei traduceri franceze ale poemelor din cartea In marea trecere (Lucian Blaga), care rămâne perfect identificabilă sub stratul de praf format pe ea de când a băgat-o în...
10 poezii, 0 proze
Victor Jara
Victor Jara s-a nascut pe data de Septembrie 23, 1932 in Lonquen, un mic orasel din Chile. Parintii sai erau tarani. Tatal lui, Manuel, era un muncitor pe cand mama sa, Amada, facea tot felul de treburi marunte pentru bani. Tatal lui Victor avea probleme cu bautura si avea obisnuita sa o bata pe Amanda. Dupa cativa ani, Manuel se muta in alta parte sa lucreze ca fermier iar Amanda a ramane singura sa-si creasca copii. Mama lui Victor muncea din greu, avea o viziune foarte optimista in viata si credea in puterea educatiei. Ei ii placea sa cante la chitara ceea ce il invata si pe Victor. Amanda moare cand Victor avea varsta de 15 ani. Victor isi paraseste casa, abandoneaza studiile pentru a devenit preot, abandoneaza si preotia si intra in armata pentru putin timp. Se intoarce in Lonquen fara bani si proiecte de viitor. Incepe sa studieze muzica folclorica Chileana impreuna cu niste prieteni. Devine interesat de teatru si urmeaza Universitatea de Teatru din Chile. Devine din ce in ce...
0 poezii, 0 proze
CVClimenco Victoria
Dacă am renunța să ne plângem de milă și ne-am gândi doar la ce a fost frumos?Dacă am zâmbi mereu când vedem o floare?De ce să nu rămânem copii ?Putem,lumea este a noastră:iubim,gândim,visăm. Nimic si nimeni nu ne poate împiedica să găsim fericirea.Să încercăm să privim viața așa cum este:o călătorie.Eu nu am regrete...și nici nu voi regreta,fiindcă tot ce am făcut sau voi face in aceasta viata,merită...stiu asta, O SIMT
5 poezii, 0 proze
Ecaterina Chifu
Am studiat la Lic. M. Eminescu din Buzau si la Universitatea din Bucuresti, la Facultatea de Limbi Straine. Sunt profesoara de limba franceza si am publicat 8 carti mentionate in "Dictionar de Scriitori Contemporani", edituraonline, reteaua literara. Am cateva texte pe site-ul Asociatiei Romane pentru Patrimoniu la edituraonline. Am in manuscris doua carti "Emigranta" varianta romana si franceza si "Noi doi", ultima inspirata din drama elevului si a profesoarei de limba romana, in romana si franceza si alte romane de calatorie"Croaziera pe Mediterana" "Concediu la munte","Concediu la mare".Caut editura profilata pe carte pentru tineret. Acum trimit niste sonete CHIFU ECATERINA Pseudonim: SPERANȚA CARTEA SONETELOR SONETUL I DORURI Ard doruri în mine, doruri de foc, Gândesc la viața trecută, viitoare Mă întreb mereu de ce al meu noroc De-l am, prinde aripi spre alții să zboare. Iluzii ne facem mereu, tot mereu, Credem că alții ne iubesc, dar cât doare, Când vedem a lor înstrăinare Și ce...
1 poezii, 0 proze
Lodoaba Mihai
.... Atat a mai ramas Din acest suflet pur Un act de identitate Ce-apoi devine nul. Cand tot ce mai exista Se pierde in neant Ce-ti pasa de sunt eu Sau doar un biet pliant?
5 poezii, 0 proze
FAFurdu Andi
Când viața mi-a luat tot ce aveam mai de preț, am încolțit-o, am înjunghiat-o si am rămas să văd cum s-a chinuit sa moară!
8 poezii, 0 proze
claudia tuchila
nu-mi amintesc cand m-am nascut,tot ce stiu e ca traiesc...
11 poezii, 0 proze
când tot ce rămâne și vrei, are numele tău
de Marinescu Victor
unii oameni desenează cu degetele și e albastru peste tot alții nu fac nimic trag umerii saltă țâțele au pata aia de dragoste pe bluză și în numele a tot ce n-au făcut până acum mi-e bine așa
Casa dintre lumi
de Rotaru Mircea
CASA DINTRE LUMI Motto Dacă îndepărtăm măștile, rămân alte măști, și tot așa la nesfârșit până când totul nu este decât durere. “ …creștinismul nu se opune lumii prin excludere, ci prin voința de a...
Morală fără fabulă
de LUCIAN OANCEA
Morală fără fabulă(murphysme) - Robotul robotește, omul omenește. - Dacă-i hobby sau e viciu, trebuie să ai serviciu! - Tinerețe cu pile pentru bătrânețe cu pastile? - De ce aștepți să-ți lumineze...
Amor populi, vox Dei
de Dragoș Vișan
Amor populi, vox Dei I. Cum să-nvie fluturii?! - Iubitule, un fluture?!... - Da, un fluture înota. - Nu se poate, minți! - L-a văzut și Andrei. - Prin mare să zboare? - Da. Și încă tot lopăta... - Ai...
Dragoste si gelozie
de Silviu Petre
Am fost invatati sa credem ca gelozia e strans legata de dragoste. \"Nu e indragostit care sa nu fie macar putin gelos\" se spune. Nimic mai neadevarat. Daca spui ca esti gelos din iubire spui de...
Vinul - eliberator
de Omar Khayam
O, vinul mă inundă în marea lui lumină! Se risipește ceața ce-a fost sau ce-o să vină. Cad lanțurile grele de rob întemnițat Și într-un nimb de aur - renasc eliberat. Acest vin în esența-i sub zeci...
Locul unde am murit prima oară
de Potrivitu Madalina
Tocmai ieșisem din peșteră, din atmosfera aceea sufocantă. Încă mă gândeam la macabrul avertisment, deci noi știm că suntem vii pentru că există moartea dar dacă ești nemuritor în ce stare știi că te...
Twilight - II -
de Emil Iliescu
Seară de seară, Demetrian simțea în cabina lui prezența acelei voci interioare. Ca un curent rece, binefăcător, după luminile necruțătoare ale rampei, ce i se încleștau pe chip cu perdele de sudoare...
Proxima - Partea a treia: „Aventuri pe Proxima”
de Cornelia Georgescu
*98. De vorbă cu Preda Victor. Oraşul artificial de sub cupolă... Lucian şi Lia ajunseră destul de repede în interiorul marelui oraş. - Scumpa mea... exclamă bucuros domnul To Kuny în momentul în...