"aluzive" – 1270 rezultate
0.01 secundeMeilisearchNegoiță Irimie
Negoiță Irimie (n. 30 septembrie 1933 - d. 19 februarie 2000) a fost un poet român ploieștean. Opere * Cascadele luminii, Editura pentru Literatură, București, 1964 (prefață de Ioanichie Olteanu) * Dor de infinit, Editura Tineretului, București, 1966 * Joc de planete, Editura Tineretului, București, 1966 (cu ilustrații) * Echilibru indiferent, Editura pentru Literatură, București, 1969 * Patima ciocârliei, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1970 * Ramură solară, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1972 * Aluzie marină, Editura Eminescu, București, 1973 * Colorând o frază, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978 * Strada cu un singur număr, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983 * Patria limbii române, Editura Militară, 1985 * Desen după natură, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1988
2 poezii, 0 proze
Conrad Aiken
Conrad Aiken (1889-1973) a fost un poet la un moment dat prețuit de colegii săi de vocație (a fost prieten personal cu T.S. Eliot și cu Malcolm Lowry, de pildă), dar despre care s-a apreciat că nu a atins gradul de excelență al poeților cu adevărat mari ai vremii. Poate și din cauză că s-a arătat preocupat mai ales de melodicitatea versului, de impresionismul notațiilor (poezia, din punctul său de vedere, este „o serie caleidoscopică de momente incandescente”), de un „joc cu ideile deopotrivă de vesel ca cel cu stările de spirit sau cu senzațiile”. În realitate, spunea singur despre sine însuși, el a fost „în căutarea unui fel de poezie absolută, o poezie în care intenția nu ea tât să stârnească emoții doar, ci să convingă de o anume realitate, să folosească emoțiile sau simțul realității (tangențial și aluziv expus) cu aceeași rece detașare cu care un compozitor folosește notele sau acordurile”. Aceasta a contribut fără îndoială să facă versurile sale „excesiv de melodice” și ca...
1 poezii, 0 proze
aluzive
de Constantin Iurascu Tataia
Delictul de „hărțuială sexuală” va fi legiferat Când în Dacia deveni stăpînă Roma cu puterea-i colosală, S-a născut și nația română Tot prin hărțuială sexuală. Secta mormonilor Mormonii nu-s niște...
Partea a VIII-a Punți între subiecte
de Filip Tănase
Fiecare punte utilizată ține aproape atât stilistica, cât și construcția artistică a fiecărui text, este ca un algoritm într-un sistem de ecuații. Misterul stilisticii aluzive Stilul aluziv este unul...
2/10
de alex bacu
strigam holarioooo când rătăceam drumul până la tine, speram într-un ecou fără t și e speram sa te prind de plete, sa ti le infasor dupa luna, vezi tu, am un fel de hartă mentală iar tu ești un X...
Partea XVI-a Drama căderii celor trei Olimpuri în ecuația schimbărilor
de Filip Tănase
Generalități Această parte este una care vizează corelația multiplă a întregului registru de piese artistice din lucrările de față. Ea este și un exemplu viu care marchează înnoirea și metamorfozarea...
Suprimarea redundantei (2)
de Corneliu Traian Atanasiu
Iluzia pleonastică Nu trebuie să confundăm cu sau să rezumăm redundanța la pleonasm . Pleonasmul este doar un caz de redundanță și anume: eroarea de exprimare care constă în folosirea alăturată a...
Tensiunea alegoriei
de Corneliu Traian Atanasiu
cutia milei – prin gazonul schitului bănuți risipiți Doina Bogdan Wurm comemorare - plină de lăcrămioare curtea bunicii Argentina Stanciu Poemele de calitate oferă o aparență la fel de consistentă ca...
Abia-ntelese, pline de-ntelesuri (1)
de Corneliu Traian Atanasiu
Abia-nțelese, pline de-nțelesuri Scoase din contextul poeziei lui Eminescu Trecut-au anii... , cuvintele de mai sus ar putea figura oricînd ca o denumire expresivă și metaforic definitorie a...
jurnal 35/1
de viorel gongu
Ioana se foia lângă mine în vestuța ei de fulgi. A ținut neapărat să ne îmbrăcăm la fel. Adesea oamenii ne consideră gemene, amândouă purtăm părul lung și despletit. Priveam norii de sub noi,...
Tragedie optimistă sau comedie amară
de Filip Tănase
82de ani la 18.09.1928. Născut în orașul Cernavodă, mutat apoi în Constanța, școlit la București unde am și rămas din anul 1954, căsătorit fără copii. Inginer cercetător în construcții hidrotehnice...
Divinitate III (incident solitar)
de Ionut Acrudoae
...aripi, alveole, căldura unei amintiri comune. Apoi intervine extensia unei reverii matinale, dar în sensul uman de matinal. Conștiința mea se revarsă prin eonii de materie finită și infinită,...
Gând către Păunescu
de Stelian STANCU
Ai scris prea mult și chiar prea bine Te-ai depășit chiar și pe tine Ai scris cea mai întinsă epopee a lumii Mahabharata, stând la urma urmii Ai fost o impresionantă uzină de poezie Tot plină de...
Ceaunul de tuci
de Corneliu Traian Atanasiu
Rezultatele concursului săptămînal Romanian Haiku 397, sînt următoarele: Locul I – Costin Iliescu 28 de puncte, cu poemul nr. 22 ceaunul de tuci- lumina lunii sare în mămăligă Locul II – Oana...
Consistenta poemului
de Corneliu Traian Atanasiu
Am folosit de mai multe ori, doar expeditiv și peiorativ, calificativul mălăieț pentru haiku-urile care nu se impun printr-o structură internă consistentă. Abia acum sînt însă conștient de precizia...
Lutabrab și Aiemef
de Valeriu D.G. Barbu
Lutabrab și Aiemef năpârliseră accelerat din pricini incerte el credea că maimuța mamă avusese laptele mamar iradiat – ea însă cercetă pro- fund și găsi culpa în stresul cotidian Aiemef și Lutabrab...
sonete zise
de Ionescu Miki-Dan
Sonete zise de Dan Ionescu De curând, la editura AIUS, Aurelian Zisu a publicat volumul Sonetele rănite. După definiție, sonetul „este o poezie cu formă fixă, alcătuită din paisprezece versuri...
Merge treaba, merge (VI)
de Talida Covaci
Coloana manifestanților a ajuns la Borvizul de Sus. Înaltul Comitet Comunal Întărit dezbate, în sesiune cu ușile închise, privatizarea vilelor de vacanță, a joagărului și a fabricii de îmbuteliat apă...
Revelația iluziei
de Ionut Acrudoae
...Deodată, Emilia deschise ochii, țipând ca din gură de șarpe. Dar nu veni nimeni să o liniștească. Conștientizând durerea acestui fapt, luă ceasul de pe noptieră și-l izbi cu furie de ușă. Lovi cu...
Divinitate IV (respingerea divinității)
de Ionut Acrudoae
Revelație prin sânge și culoare, rațiune prin aversiunea față de tovarășul uman care se prăbușește lângă tine. Evoluția conceptului ratat îl ridică în valurile conștiinței inventate, preluată imediat...
