"Ziua doi" – 20109 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
HPHarold Pinter
S-a născut în ziua de 10 octombrie 1930 la Londra, fiul unui croitor evreu originar din Portugalia. Este considerat unul din cei mai importanți dramaturgi englezi din a doua jumătate a secolului XX. Începutul carierei l-a făcut ca actor, sub numele de David Baron, după ce a petrecut doi ani la Royal Academy of Dramatic Art, apoi a continuat la Central School of Speech and Drama. Astăzi, la cei 75 de ani împliniți acum câteva zile, încă mai joacă! A scris 29 de scenarii de teatru, printre care: \"The Birthday Party\", \"The Caretaker\", \"The Homecoming\" și \"Betrayal\", 21 de scenarii de film, printre care: \"The French Lieutenant\'s Woman\" ,a regizat 27 de piese de teatru. Dar asta nu e tot: în 1950 a publicat primele poezii în revista Poetry, sub numele Harold Pinta. A scris și proză. A primit Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2005. Alte premii primite de-a lungul anilor: premiul Shakespeare (Hamburg), premiul european pentru literatură (Viena), premiul Pirandello (Palermo),...
6 poezii, 0 proze
RRremus radu
"Om cu toate simturile treze. Jurnalist." A trait pentru 26 de ani la Bacau, a facut o escala de doi ani la Roma, iar din toamna lui 2001 locuieste in Bucuresti. Cistigator in 2003 al premiului pentru expresivitate jurnalistica la concursul national organizat de Clubul Roman de Presa, cu articolele "De la Barca la ridicol" si "Orasul cu doua taxiuri". Un an mai tirziu a obtinut Marele Premiu pentru reportaj oferit de Freedom-House, cu lucrarea "Ziua Europei la Ciorogarla". In 2006 a fost rasplatit cu "Premiul pentru promovarea inventivitatii romanesti" la gala "Invingatori pentru Romania", pentru reportajul "Bill Gates pariaza pe albina spion de la Iasi". Pasionat de gastronomie, de vin, de literatura si, mai ales, de calatorii. A lucrat pentru perioade semificative in redactiile "Monitorul de Bacau", "Evenimentul zilei", "Cotidianul".
70 poezii, 0 proze
AFAlin Farcas
Autorul își face apariția - miraculos, ar spune unii - în toamna anului 1979, în Mediaș și descoperă cu stupoare că are doi părinți. Trece cu greu peste asta și crește în legea firii și-n spirit ardelenesc. Duce o viață lipsită de griji, dar nelipsită de sare, zahăr și grăsimi, până-ntr-a 19-a primăvară. O dată mustăcioara crescută bine, ambiția îl macină și-l mână spre mai bine. Se decide să-și ia destinu` la pumni. Cu liceul terminat, discotecile din zonă-i călcate în picioare și fetele consumate cu tot cu cotor, se hotărăște să vină în capitală. În Micul Paris, încearcă Dâmbovița cu degetul, se arde și suflă mai apoi și-n iaurt, își pierde câțiva dinți într-o încăierare incorectă (1 vs 5), ceea ce nu vă dorește și dumneavoastră, face o facultate... ca să nu zică precum că n-a făcut-o și p-asta, are parte de viață de noapte din belșug, muncește pe unde apucă, demolează patroni, iubește femei, se îndrăgostește și, odată cu trecerea timpului, începe să-l piardă pe ardeleanul din el....
43 poezii, 0 proze
Carlo Betocchi
Carlo Betocchi s-a născut la Torino în 1899. Lucrează în domeniul edilitar la Bologna, Triest, Roma pentru a se fixa (după ce a petrecut doi ani în Libia) la Florența. Aici scoate în 1923 „Calendario dei pensieri e delle pratiche solari” împreună cu Nicola Risi și Piero Bargellini. Este unul din colaboratorii asidui ai revistei „Frontespizio”, în a cărei colecție de poezie îi apare primul volum de versuri, Realtà vince il sogno (1932). Urmează: Altre poesie (1939); Notizie di prosa e di poesia (1947); Un ponte nella pianura (1953); Il vetturale di Cosenza, ovvero viaggio meridionale (1959); L\'estate di San Martino (1961); Un passo, un altro passo (1967); Prime e ultimissime (1974); Poesie del sabato (1980). A murit la Bordighera la 25 mai 1986. Există unii poeți ce se nimeresc poeți ca din „întâmplare”; nu au o „pregătire literară” propriu-zisă, vreau să spun că nu sunt „profesioniști”, nu au studiat adică literatura, nici n-o predau la Universitate, nici n-o practică în presa...
0 poezii, 0 proze
VSVittorio Sereni
S-a născut la Luino (Varese) la 27 iulie 1913. Face studiile medii la Brescia, după care se înscrie la Facultatea de litere de la Universitatea din Milano, luându-și diploma cu o lucrare despre Gozzano. Printre profesorii urmăriți cu interes aici, se află Antonio Banfi, iar printre colegi, îl are pe L. Anceschi, cel care- va instaura cap de școală poetică în așa-zisa Linea Lombarda, antologie publicată în 1952 prin care se depista o direcție poetică fertilă, ce se poate urmări apoi până la poeții din ultimul val, cum ar fi, de exemplu, Maurizio Cucchi. Colaborează intens la periodicul milanez „Corrente”, în a cărui colecție de poezie îi apare Frontiera (1941), primul volum de versuri, amplificat și publicat apoi sub titlul Poesie, de Vallecchi, în 1942. Lucrează ca profesor de școală medie și participă la al doilea război în Grecia și Silicia, unde e făcut prizonier de americani în 1943, după care va petrece doi ani într-un lagăr de prizonieri în Africa, experiență esențială ale cărei...
1 poezii, 0 proze
VNVelimirovici Nicolae
Părintele nostru între sfinți, Episcopul Nicolae Velimirovici (Nikolaj Velimiroviæ, Николај Велимировић, 5 Ianuarie 1880 - 18 Martie 1956) a fost episcop al Jicei (Žièa) în Serbia și autorul a mai multe cărți ortodoxe. Cea mai cunoscută lucrare a sa este Proloagele de la Ohrida. Nicolae Velimirovici s-a născut în sătucul Lelici, din Serbia apuseană. A urmat cursurile Seminarului Sf. Sava din Belgrad, absolvind în 1905. A obținut o bursă de doctorat la Universitatea din Berna (1908), publicându-și teza în limba germană, în 1910; doctoratul în filosofie a fost pregătit la Oxford și susținut la Geneva, în franceză, pe tema Filozofija Berklija (Filosofia lui Berkeley), în 1909. La sfârșitul anului 1909 a fost tuns în monahism. În 1919, Arhimandritul Nicolae a fost hirotonit episcop al Jicei, în cadrul Bisericii Sârbe. În Aprilie 1915, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a...
73 poezii, 0 proze
EVEpiscop Nicolae Velimirovici
Părintele nostru între sfinți, Episcopul Nicolae Velimirovici (Nikolaj Velimiroviæ, Николај Велимировић, 5 Ianuarie 1880 - 18 Martie 1956) a fost episcop al Jicei (Žièa) în Serbia și autorul a mai multe cărți ortodoxe. Cea mai cunoscută lucrare a sa este Proloagele de la Ohrida. Nicolae Velimirovici s-a născut în sătucul Lelici, din Serbia apuseană. A urmat cursurile Seminarului Sf. Sava din Belgrad, absolvind în 1905. A obținut o bursă de doctorat la Universitatea din Berna (1908), publicându-și teza în limba germană, în 1910; doctoratul în filosofie a fost pregătit la Oxford și susținut la Geneva, în franceză, pe tema Filozofija Berklija (Filosofia lui Berkeley), în 1909. La sfârșitul anului 1909 a fost tuns în monahism. În 1919, Arhimandritul Nicolae a fost hirotonit episcop al Jicei, în cadrul Bisericii Sârbe. În Aprilie 1915, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a...
11 poezii, 0 proze
NKnoemi kronstadt
ziua mea cade noaptea
6 poezii, 0 proze
moisin
imi place ziua de azi privita prin clipa pierduta de maine
2 poezii, 0 proze
gabriela szerescu
Traiesc pentru ziua de maine si cea de ieri si ma scurg in fiecare clipa din realitatea zilei de azi intr-un camp ireal dar aproape de noi toti, slujitori al imaginatiei!Eu, fiinta efemera, declar ca toate lucrurile reale servind drept biografie sunt adevaratele garzi de fier inaintea creatiei noastre.
6 poezii, 0 proze
Ziua doi
de chelaru adrian
Pe vremea aceea, aproape în fiecare zi miroase a cireși înfloriți. Nu mai țin minte de ce anume. Poate așa era pe atunci, aerul avea o aromă naturală deosebită sau, cine știe, memoria pur și simplu...
Aripi frînte
de Cristina Schiopu
(Prima zi de cădere) Am fost la capătul pămîntului, să caut ceea ce am pierdut demult, atunci cînd trăiam într-o altă lume, departe de toți și de toate tragediile. Dar unde este de fapt capătul...
Povestea unei rochii roșii (1)
de Sorin Teodoriu
- Visul este o simplă oportunitate la îndemâna oricărei ființe dotate cu conștiință, oportunitatea autocunoașterii, dacă vrei. Prin vise sufletul caută să mențină integralitatea ființei pe calea...
haiku
de Flavia Muntean
ziua recoltei – doi vagabonzi împart același purice
clepsidra
de ama ada anghel
pana seara dumnezeu ne-a imbratisat cu palmele lui muncite de ziua unu doi trei patru cinci sase, sapte sprijinitoare de somnul neaprobat al nu avea cui spune nu mai pot doamne pana seara treceam tot...
Despre noi...
de Raluca-Stefania Mihai
Lumina dimineții e mai puțin plăcută Când îmi amintesc că nu mai începem ziua în doi. Poate dacă singurătatea nu ar vorbi același limbaj ca noi Am fi mai puțin departe unul de celălalt Și am ști că o...
Nașterea
de Rosca Constantina
Mi-e dor de ape curgătoare din sânul zilei de din grai porni spre limpezirea fântânii din gușa infernală a vieții diurne... M-am crăpat de ziuă în doi copaci goi, fără frunze, aducând cu mine vântul...
epitalam
de Ion Mosteoru
ne odihneam pe viață și pe moarte iubita-mi dormea cu o mie de brațe deoparte Doamne ce iederă adormitoare ne încolăcea mi-a crescut iarbă în barbă de atâta îndestulare val de val cu val de mare în...
dio gene, euro, papa, caca și alte prime cuvinte/instincte/apucături
de Vasile Munteanu
feriți-mă de versuri ca de alcool fierbinte cerul e un butoi din esență de dud lumea ideilor nu e deloc înaltă eu sunt prea scund pentru orice colectiv imaginar claie de stele furca lunii siripește...
Oglinda de cerneală
de Jorge Luis Borges
Istoria știe că cel mai crud dintre guvernatorii Sudanului a fost Yakub Beteagul, care și-a lăsat țara pradă silniciilor făptuite de perceptorii egipteni și a murit într-una din odăile palatului său,...