"Vuiet de metale" – 998 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
BRBulgaru Roxana
Mereu un curcubeu de cuvinte,o raza de sperante,o lumina de zambete,un sunet de incantare,un vuiet de incredere,un racnet de fericire,un pas de reusita,o lacrima de bucurie,un zambet de prietenie,un cuvant fara inteles,aceasta sunt eu.
4 poezii, 0 proze
DRdragos rotea
cand spun ca sunt de-la-mare, stiu ca asta e de cele mai multe ori suficient ca sa devin interesant pentru cealalta categorie, cea de ne-de-la-mare. e un interes superficial, ma ajuta sa leg conversatii, sa fac rost de musafiri vara si... da, cam atat. cred totusi intr-o amprenta pe care o lasa locul din care provii asupra omului care esti. asa ca eu nu-mi gasesc linistea. am un vuiet si o miscare interna continua chiar si cand sunt bine.
1 poezii, 0 proze
LJLevet, Henry Jean-Marie
Henry Jean-Marie Étienne Levet, né à Montbrison (Loire) le 13 janvier 1874 et mort à Menton (Alpes-Maritimes) le 15 décembre 1906, est un poète français. C'était un diplomate, ayant choisi cette carrière par goût du voyage. Elle le conduisit en Inde, au Viêt Nam (chargé de mission par le Ministre de l’Instruction publique, en 1898), aux Philippines (secrétaire-archiviste, à Manille, en 1902), puis en Argentine (chargé de la Chancellerie de Las Palmas). Il mourut de phtisie à l'âge de 32 ans. Levet a laissé une œuvre brève et comme composée par distraction. Le meilleur de son œuvre consiste en 10 poèmes, "Cartes postales", parues en revue en 1902 et rééditées après la mort de l'auteur par Valery Larbaud, sur qui elles eurent une grande influence, ainsi que sur d’autres poètes du voyage. Il y a dans les poèmes de ce dandy, jouant à l’esthète britannique alors qu’il exerçait de très officielles fonctions dans la diplomatie française, une telle désinvolture alliée à une grâce si insolente...
10 poezii, 0 proze
Vuiet de metale
de Lorena Craia
Blestemul din urmă m-ajunge, Mă prinde în chingi de oțel, Săgeata în inimi străpunge, Cu vârf șlefuit dinspre el. Se lasă o lespede grea, Pe mine-n adâncuri îngroapă; Cu palme de tot mă ferea, Acum...
Zbor (2)
de Daniel Bădărău
Sunt lucruri acolo sus pe care nu ți le pot împărtăși decât zeii sau cei ce le–au gasit sfidându–l pe Newton Am fost zeu pentru o clipă am privit de sus un univers în palma ce-l strângea atat de mult...
Neliniste
de Marcu Costel Claudiu
Ce zgomot sacadat e tacerea, cand nimic altceva decat tiuitul din urechi nu se-aude. Ce durere chinuitoare usturimea de gat determinata de tacerea prea muta de mult prea mult timp. Ce lumina...
Legea liniștii și ordinii publice III
de gheorghe Sarbu
In loc de nota, trec aici doua conturi de email : cel al Politiei comunitare Ploiesti : politiacomunitara@ploiesti.ro si cel al Guvernului Romaniei : drp@pm-control.ro, in ideea ca cineva din Media...
La cules de mure
de Sylvia Plath
Nimeni pe cărare, și nimic, nimic decât mure, mure de o parte, de alta, deși mai mult către dreapta, o cărare de mure, coborând în ocoluri, și marea undeva la capăt, gâfâind. Murele mari ca buricul...
Umbra Marelui Om I
de Ion Scalen
(text 1) În tăcerea densă din cameră bâzâitul unei muște taie cu un ferăstrău subțire calupuri consistente de liniște. Semiîntunericul este delimitat de pereții tapetați cu frunze veștede și de cele...
Transcederii divini
de Rautoiu Alin
Acea zi ... În acea „zi” se decidea mereu totul și nimic. În acea „zi” se decidea totul, dar nimic căci mereu se întâmpla același lucru și mereu nu se întâmpla nimic. Acest război se purta mereu...
Eclipsa
de ovidiu cristian dinica
Inundat de razele soarelui, centrul se transformase într-un ocean nemilos, în care ființele se topeau. În respirația lor se simțea teama, condusă de nervozitate. Caldarâmul încins primea trupurile....
Eclipsa
de ovidiu cristian dinica
Inundat de razele soarelui, centrul se transformase într-un ocean nemilos, în care ființele se topeau. În respirația lor se simțea teama, condusă de nervozitate. Caldarâmul încins primea trupurile....
de aici de sus toți zeii au părul alb și seamănă cu oamenii
de Toader Ionut Daniel
de trei zile am tot urcat scările ruginite ale podului de peste calea ferată din spatele stației de autobuz pentru că mi-e mai ușor să înțeleg modestia oamenilor care cred că pot trece ușor peste tot...
Doamne sunt poarta prin care va fi dus mortul acesta
de Draganoaia Alexandru
trâmbițele au sunat de o parte de alta copii cu gurile cârpite cu priviri de gheață Doamne sunt poarta prin care va fi dus mortul acesta? Lume lume soră lume o vacă galbenă te paște o vacă galbenă pe...
Aleargă, Hugo, aleargă
de Realdo Tokacs
În ziua cea mai lungă a singurătății mele, viața m-a părăsit cu un sărut fugitiv pe buze, lăsându-mi gustul straniu al rujului pe care n-am înțeles niciodată cum îl îndură femeile. Era atâta lumină...
Hotel Eden 2
de Vlad Solomon
- Trebuie sa ma retrag, ma asteapta grupul de copii, sopti Laura. - Cat timp am dormit? - Ce importanta are? Erai foarte agitat, ai vorbit in cateva limbi, m-ai strans de umar, mi-ai lasat semne pe...
ipostaze
de vlad sibechi
Ipostaza I întotdeauna fusese curios în privința direcției pe care grupul avea să o urmeze… curiozitatea- o nerăbdare copilărească alimentându-i frisoanele de ură și pesimism. depindem de noi înșine,...
De ce n-a fost jelită Carmen Zgarbur (2)
de Helia Rimoga
Când ea a venit cu toată averea într-un rucsac vechi și s-a instalat stăpână peste patul lui, părinții au mai spus încă o dată: - Fănușe, faci mare greșeală. În final nu i-au mai interzis nimic,...
Vechiul prieten
de nicolae tomescu
Am în fața mea, pe birou, două cărți cu autograful autorului: romanul Din viața unei femei și Versuri – Spovedania unui sas din Transilvania. Ambele sunt semnate M.M. Binder-Scholten. Nu le-aș fi...
Balerina pictorului
de Silvia Bitere
I Striga din bucătărie, având capul pe jumătate intrat sub chiuvetă. Nu tac, mă, nu tac! Apa curgea dintr-o singură bucată, prin țeava spartă de un cot, prin care puteai zări și resturi de mâncare....