Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"Vuiet de brazi"998 rezultate

0.03 secundeMeilisearch
33 rezultate
Bulgaru RoxanaBR

Bulgaru Roxana

AutorAtelier

Mereu un curcubeu de cuvinte,o raza de sperante,o lumina de zambete,un sunet de incantare,un vuiet de incredere,un racnet de fericire,un pas de reusita,o lacrima de bucurie,un zambet de prietenie,un cuvant fara inteles,aceasta sunt eu.

4 poezii, 0 proze

dragos roteaDR

dragos rotea

AutorAtelier

cand spun ca sunt de-la-mare, stiu ca asta e de cele mai multe ori suficient ca sa devin interesant pentru cealalta categorie, cea de ne-de-la-mare. e un interes superficial, ma ajuta sa leg conversatii, sa fac rost de musafiri vara si... da, cam atat. cred totusi intr-o amprenta pe care o lasa locul din care provii asupra omului care esti. asa ca eu nu-mi gasesc linistea. am un vuiet si o miscare interna continua chiar si cand sunt bine.

1 poezii, 0 proze

Levet, Henry Jean-MarieLJ

Levet, Henry Jean-Marie

AutorClasic

Henry Jean-Marie Étienne Levet, né à Montbrison (Loire) le 13 janvier 1874 et mort à Menton (Alpes-Maritimes) le 15 décembre 1906, est un poète français. C'était un diplomate, ayant choisi cette carrière par goût du voyage. Elle le conduisit en Inde, au Viêt Nam (chargé de mission par le Ministre de l’Instruction publique, en 1898), aux Philippines (secrétaire-archiviste, à Manille, en 1902), puis en Argentine (chargé de la Chancellerie de Las Palmas). Il mourut de phtisie à l'âge de 32 ans. Levet a laissé une œuvre brève et comme composée par distraction. Le meilleur de son œuvre consiste en 10 poèmes, "Cartes postales", parues en revue en 1902 et rééditées après la mort de l'auteur par Valery Larbaud, sur qui elles eurent une grande influence, ainsi que sur d’autres poètes du voyage. Il y a dans les poèmes de ce dandy, jouant à l’esthète britannique alors qu’il exerçait de très officielles fonctions dans la diplomatie française, une telle désinvolture alliée à une grâce si insolente...

10 poezii, 0 proze

Vuiet de brazi

de Geo Dumitrescu

O, sora mea tristețea, iasomia- neauzite gemete strâng în vuiet de brazi sub fermecata paloare... Du-te! i-am spus - pleacă, suflete, mi-ai devenit strivitoare povară, lasă-mă singur, limpede,...

PoezieClasic

Domnul e in toate

de raza de luna

Domnul e in toate Domnul e-n glas de clopot, prelung, E-n murmur de ape ce repede curg, E-n freamat de codri, e-n doina de dor, E-n cei ce se nasc, ... si-n cei care mor! Domnul e-n ploaia bogata de...

Atelier

SARMISEGETHUSA TON BASILEION

de Găureanu Marian

SARMISEGETHUSA TON BASILEION (sarmis et gethus ton basileion) Vijelie cu vuiet de toacă rostogolește din munți, Brazii și pinii bătrâni spre poale-și îndoaie săgeata, Carpații își pun strălucitoare...

PoezieAtelier

clepsidre

de holobaca gheorghe

pasc oile Domnului stele-n Rarău arhanghelii spulberă tronuri din cer pe tobe centauri cu frunți de eter bat tactul ca baroasele pe ilău nu știu cine-i victimă cine-i călău au mieii gheare și colți...

PoezieAtelier

Prahova

de George Coșbuc

Din pământ, din locuința Mamei tale, ieși zâmbind, Prahova! Și stai mirată Și te tremură dorința Să vezi lumea cu lumină! Inima de plâns ți-e plină; Ochii tăi spre soare cată Și-ai tăi ochi mai vii...

PoezieClasic

RAND NERANDUIT

de buzoianu adriana

RAND NERANDUIT Nu ma-ntreba nimic mi-au obosit cuvintele si m-am pierdut. Nu ma-ntreba ce fac sau unde sant, oare ce e cu mine? . . . Nu ma-ntreba nimic, secunda care vine ma mistuie,ma arde,...

PoezieAtelier

Duminica înțeleaptă

de Sorin Teodoriu

Să-ți spun cum a fost. Îmi răsună în minte acele cuvintele neînțelese atunci, în vremea când încă nu eram: ’Ai uitat sarea, bărbate..., o să iasă băiatul nesărat!’ Mai târziu am știut, erau cuvintele...

ProzăAtelier

Scoica de pământ

de Ilarie Voronca

Lăuntric zvon ca viitoarea vioară Din brazii, câți, de fierăstrău uciși Cu broateci, stele-n lac privesc cruciș În mâl, la fund, cuvinte se-nfioară. O zi, o buclă pe acest tăiș? Acum, ca la-nceput, a...

PoezieClasic

dreamworld

de siminiciuc andrei

Dreamworld Raze de soare băteau în geam. Edis tocmai intrase într-o stare de reverie odata cu venirea dimineții. Realitatea se întindea, trăgând sunetele, timpul. Culcat pe spate, oscila între vis si...

ProzăAtelier

Crăciun fericit

de ninel vrânceanu

Sunt Moș Crăciunul tuturor Și vin cu daruri bune, Mi-a fost din nou atât de dor Să fac iar o minune, Acea lumină-n suflet, Magie inocentă Simțirea unui vuiet, De dragoste decentă; V-aduc copilăria Ca...

PoezieAtelier

Un pârâu

de Marius Savin

„A fost odată ca-n povești, Un fir de apă-n munți crăiești, Născut din stâncă sfântă, Ce cobora înfiorat, Încrezător, făr̛ de păcat, O lume-a lua la trântă. Cu poftă iată-l, avântat Prin piatră...

PoezieAtelier

Sentinela română

de Vasile Alecsandri

I Românul nu piere. Din vârful Carpaților, Din desimea brazilor, Repezit-am ochii mei Ca doi vulturi sprintenei Pe cea vale adâncită Și cu flori acoperită, Ce se-ntinde ca o ceață Pân\' în Dunărea...

PoezieClasic

Nu in gind,...nu oftind

de Valentin Pana

Noaptea este iar stapina Cuprinzind in brate totul, Stele ard a lor lumina Numai eu nu-mi gasesc rostul. Mistuiesc in mine ginduri Alerg vorbe ce nu sint, Si incerc cu aste rinduri Eu la tine sa...

PoezieAtelier

Făt-Frumos din lacrimă

de Mihai Eminescu

In vremea veche, pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât germenii viitorului, pe când Dumnezeu calca inca cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pamântului - in vremea veche traia...

ProzăClasic

Fat-Frumos din lacrima

de Mihai Eminescu

În vremea veche, pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii viitorului, pe când Dumnezeu calca înca cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pamântului - în vremea veche...

ProzăClasic

Prima intalnire cu Dumnezeu

de Gherghei Iulia

Privesc drept în fața. Un munte, de fapt, versantul unui munte: pâlcuri de brazi, pete de zăpada, stânci... se întinde în fața ochilor mei: Ce vis frumos! Privesc spre cer , e plin de nori, e frig și...

ProzăAtelier

Decebal

de Ion Barbu

Răsărind din Mureș Pe'nspumatu-i șarg, Decebal avântă Goana-i înspre larg Valul care fuge, Valul știe-un drum. — Tu, ce drum mai știi tu, Decebal, de-acum? Vuie' surd pământul... Nu știi, tu, pământ,...

PoezieClasic