"Vara e-n toi!" – 20245 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
MCMirela Corina Chindea
Sunt absolventa a Facultatii de Filologie , sectia romana-spaniola , cursuri de zi , Universitatea Babes -Bolyai, Cluj -Napoca,cu licenta obtinuta in 1984. Din '84 am fost profesor titular de limba si literatura romana in judetul Bistrita-Nasaud. Dupa '90 am obtinut prin concurs public national postul de profesor de limba si literatura romana la Colegiul National Andrei Muresanu din Municipiul Bistrita ( sectia pedagogic ) unde am lucrat pana in vara anului 2001. Expatriata in august 2001, am ales destinatia Italia.In prezent traiesc in N-E, zona Udine . Dupa mai multi ani de cursuri preparatorii in Italia( din 2002 pana in 2006 am facut peste 1500 de ore de curs,unele pentru a obtine diplome si atestate de mediator cutural si lingvistic, altele pentru a ma forma ca specialist in imigratie si in legislatie italiana si comunitara privind acest domeniu),am lucrat un timp ca mediator cultural si lingvistic in zona Udine. Din vara lui 2006 lucrez in cadrul ALEF si al CGIL ca responsabil...
2 poezii, 0 proze
MMMaurice Maeterlinck
Maurice Polydore Marie Bernard Maeterlinck (n. 29 august 1862 la Gand - d. 6 mai 1949) poet, eseist și dramaturg belgian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1911. Maeterlinck s-a născut la Gand, într-o familie de nobili belgieni. Urmează cursurile colegiului Sainte-Barbe (unde îi are drept prieteni pe Charles Van Leberghe și pe Grégoire Le Roy), apoi pe cele ale Facultății de drept, fiind o vreme înscris în barou. Din anul 1886 locuiește la Paris, publicând în revista "La Pléiade". Vara, la Gand, se consacră horticulturii și apiculturii. Scrie poeme, piese de teatru, esuri, cărți despre științele naturii. În primul război mondial, e gata să se angajeze în armata belgiană (la 52 de ani) dar e sfătuit să-și slujească țara prin condei; drept care, scrie pamflete, ține conferințe. În anul 1919 se căsătorește cu tânăra Renée Dahon. Al doilea război mondial îl surprinde în Portugalia, Saratosa, Florida, unde scrie în continuare articole, scenarii, redactează amintiri....
8 poezii, 0 proze
Doina Wurm
Poate că ar face pe unii să zâmbească ....sunt AGRONOM de meserie[cu ani in urmă se punea problema dacă cei din"TAGMA" noastră suntem intelectuali sau nu ] Dece ne desconsiderați, Dece suntem o tagmă denigrată Ca stăm la sat,in bezna,cu mintea-ntunecată, Ca suntem limitați,necultivați, E-o afirmație ,nefondată , Când noi avem deschise orizonturi largi Și ...SUPRAFAȚA CULTIVATÃ ?? *** Zilnic din zori si pâna-n seară, Prin lanuri fac tura, Să văd lanul de secara, de grâu ,de orz si ..IN CULTURA. *** Strădania mea -n agricultură, Nu este deloc efemeră, C-am reușit,in premieră, S-o urc in pom,ori...pepinieră *** Si tot in premieră am reușit, Un rezultat ,demult râvnit , Cu foarte mult ..discernământ Să pun agricultura la ...pamânt! *** De ani de zile pe ogoare, Vara ,sub razele de soare, In bataia vantului, Fac ...umbra pamantului! *** In cenaclu cu atâția invățați, Strălucitori,plini de cultură, Domnilor, vă rog, ,nu vă jenati, Mă simt ca pe tarla-n agricultură ! *** așa că.. Acum ,in...
18 poezii, 0 proze
ADAlexandru Depărățeanu
Alexandru Depărățeanu (25 februarie 1835 - 11 ianuarie 1865) a studiat în țară și apoi la Paris, unde și-a însușit idei revoluționare. Amestecat în mișcarea politică a ajuns deputat în Camera care a urmat după lovitura de stat (1864), dar a murit tânăr. A lăsat totuși pe lângă o dramă Grigore-Vodă o colecție de poezii, care s-a tipărit pentru prima dată în 1861 sub titlul Doruri și amoruri. E sigur că avea talent, dar natural, el n-a ajuns decât în faza de imitație și de inspirație după maeștrii săi, mai ales francezi. Influența aceasta se vede chiar în vocabularul întrebuințat de el, fapt care-l apropie de Heliade, care pare a-i fi fost maestru, dar îl face neînțeles azi. Probabil că nimeni nu i-ar fi reținut numele bietului Depărățeanu, dacă Topîrceanu nu l-ar fi parodiat memorabil în Vara la țară. De altfel o parte din scrierile lui aflate la moșia din Deparați a fost arsă la răscoala din 1907. Să remarc totuși talentul lui Alexandru Depărățeanu, care promitea, dar nu se copsese...
1 poezii, 0 proze
TSTeodor Scarlat
Teodor Scarlat (n. 6 octombrie 1907, d. 18 decembrie 1977) a fost un poet român. Volumul său de debut urma să fie "Dicteuri pentru fantoma ta", la editura unu, 1934, dar manuscrisul a fost pierdut înainte de a se preda la tipar. Câteva decenii mai târziu, acesta este redescoperit și publicat parțial (unele poeme "aberative" au fost eliminate) în 1972, la Editura Litera, în regia autorului și a lui Sașa Pană. Poemele cuprinse sunt asemănătoare cu cele ale lui Constantin Nisipeanu, Virgil Carianopol, Sașa Pană din aceeași perioadă. Opere * Claviaturi, Tipografia Bucovina I.E. Toroțiu, București, 1936 * Viața la-ntâmplare, Editura Cartea Românească, București, 1938 (roman) * Floarea reginei, București, 1939 * Ora de zbor, Editura Cartea Românească, București, 1940 * Vatra magilor, Editura Cartea Românească, București, 1943 * Poeme, Editura pentru Literatură, București, 1969 * Dicteuri pentru fantoma ta, Editura Litera, București, 1972 (cu o scrisoare către Sașa Pană și replica acestuia)...
3 poezii, 0 proze
RIRadu Ionescu
(apare in acte si sub numele de Ivancescu Raducanu), n. 1834, Bucuresti - m. 24 dec. 1872, Bucuresti. Poet si critic literar. Nascut din parinti saraci" - probabil de origine sarba sau muntenegreana -, urmeaza cursurile Colegiului „Sf. Sava". Studii literare si filosofice (neterminate) la Paris, unde colaboreaza, in 1857, la Buciumul lui C. Bolliac. In 1860 e la Bucuresti si colaboreaza la Dambovita lui Bolintineanu, devenita, in oct. 1860, Independinta si, in 1862, Independinta romana, a carei conducere o preia in mai 1860. Colaborator si membru in comitetul de redactie al Revistei romane (1861-1863), redactor responsabil la Uniunea romana (1861), redactor la Romanul lui C. A. Rosetti (1863-1864), conduce apoi Constiinta nationala (1865) si redacteaza anonim rev. satirica Sari vari roman (1865). Publica in aceste ziare si rev. cu initiale (R. I.) sub pseud. (Radion) sau anonim versuri, proza literara (i se atribuie in ultima vreme romanul neterminat Don Juanii din Bucuresti -...
1 poezii, 0 proze
IBIurie Bojonca
Iurie Bojoncă Date biografice Născut la 28 august 1961 în satul Antonești – Stefan Vodă. Absolvă școala medie în 1978. Studiază la facultatea de Filologie a Universității pedagogice „Ion Crerangă” din Chișinău (1979-1983). Odată cu diploma de calificare primește în dar de le respectiva instituție și romanul „Tac zacalealasi stali” de N. Ostrovski. De o asemenea atenție s-a bucurat toată promoția acelui an. Prima piatră din cariera pedagogică o scoate la Tiraspol, unde lucrează două luni la scoala rusă de cultură generală nr.3 „A.P.Cehov”. Un fel de „călire a oțelului” a început odată cu predarea limbii „moldovenești” într-o școală rusă de elită în care elevii încă de pe atunci refuzau să ne învețe limba, spunând nonșalant: „Zacem nam ătot țaranschii iazâc?” Preferă să-și satisfacă serviciul militar în armata sovietică de cât să vadă armata a 14-ea în fiecate zi pe străzile Tiraspolului. Din 1985 e în căutare de muncă la Chișinău. Este educator în căminele muncitorești ale uzinei de...
22 poezii, 0 proze
MHMihai Hendea
„ Mihai este numele care le venea prima datã în minte soților Hendea din Zalãu dupã nașterea celui de-al doilea copil al lor. De aici și pânã la a-și numi odrasla așa a fost doar un drum scurt. A șadar, bãiatului lor, nãscut pe data de 3 martie 1986, i-a fost trecut în certificatul de naștere, în dreptul numelui - „Mihai Hendea”. Dupã absolvirea școlii generale și a Colegiului Național „Silvania” (secția „Stiințe sociale”) din orãșelul de la poalele Munților Meseș, Facultatea de Stiinte Politice și Administrative , sec ția Jurnalism, din cadrul Universitãții Babeș-Bolyai Cluj-Napoca l-a primit pe Mihai ca boboc în 2005. Întotdeauna cu motto-ul „Mama proștilor e tot timpul gravida” proaspãt în minte, Mihai are tentative repetate de a se ține cu dinții pentru ca aceastã mamã cu mulți copii sã nu-l adopte și pe el. Cu ninsori rupte din pove ști sau zile însorite de primãvarã, ce-i aduc bucurie în suflet; cu...
10 poezii, 0 proze
HIHorváth István
István Horváth (n. 10 octombrie 1909 - d. 5 ianuarie 1977), fost om de serviciu la Universitatea din Cluj, devenit redactor la „Falvak Népe” și „Utunk”. Volumul "Törik a parlagot" a obținut Premiul de Stat în 1951. În afară de acesta a mai publicat: - "Balogh Eszti hajnala" [Zorile lui Eszti Balogh] (1954), - "Krizantémok" [Crizanteme] (1960), - "Fenséges adósság" [Datorie supremă] (1962), - "A tenger hangja" [Glasul mării] (1991), la care se adaugă mai multe volume de versuri și nuvele, unele traduse și în limba română plus alte multe volume, unele publicate post-mortem. *** HORVÁTH István: rumanuja hungara poeto, verkisto (Magyarózd, 10-a de oktobro 1909 – 5-a de januaro 1977, Koloĵvaro) En 1920 li komencis la kolegion en Aiud, sed pro materialaj malfacilaĵoj ne povis fini ĝin, tial estis memlerninto. Ekde 1921 li laboris kiel agrikultura partulo en Marosdég, kiel servisto en sia naskiĝvilaĝo, en Koloĵvaro kaj Bukareŝto. Inter 1926 kaj 1940 li...
1 poezii, 0 proze
LGLars Gustafsson
Lars Gustafsson, född 17 maj 1936 i Västerås i Västmanlands län, är en svensk filosof, författare och poet. År 1982 bosatte han sig i Austin i Texas i USA, men återvände 2006 till Sverige. Han bor nu på Södermalm i Stockholm. Lars Gustafsson studerade litteraturhistoria, estetik, sociologi och filosofi vid Uppsala universitet samt blev filosofie licentiat. Med avhandlingen Språk och lögn blev han doktor i Uppsala 1978. Han var redaktör för BLM 1962-1972 samt är ledamot av Akademie der Wissenschaften und der Literatur i Mainz och Akademie der Künste i Berlin. Vid University of Texas at Austin arbetade han som professor i germanska studier och filosofi fram till maj 2006. Gustafsson är känd som betydande romanförfattare och lyriker. Bland hans mer berömda verk kan räknas pentalogin "Sprickorna i muren", bestående av de fem böckerna "Herr Gustafsson själv", "Yllet", "Familjefesten", "Sigismund" och "En biodlares död", vilka alla kan sägas spegla alternativa liv för författaren själv....
1 poezii, 0 proze
Vara e-n toi!
de Victoria Dicu
Spice de grâu într-un vas de pământ, Spice de grâu într-un lan de pe câmp, Vara e-aproape de noi amândoi... Vara e-n toi! Iazul e-aproape, în el ne privim, Chipuri micuțe ce le iubim, Iazul cu...
tonuri livrești pentru o umbră hoinară
de rechesan gheorghe
oțelul cît e el de oțel îl poți birui în foc, turti pe nicovală sufletul tare scapără sub ciocan, scînteile găuresc valurile de milă ca pe niște rufe uitate pe sfoară sau se-aștern vesele pe cărare...
August Stockholmez.
de Jeflea Norma,Diana
August Stockholmez . Poem Luna August aduce cu sine, Miresme de toamnă cu mirosuri fine. Seara și dimineața devreme Se lasă cu răcoare. În ceașca cu caffea, Dulceața-i cu Rom,dublu își toarnă E un...
speed up
de Ștefan Petrea
strigăt de șoaptă în minte dumnezeul e pe undeva pe aproape rotind roata olarului să facă om. nimic nu tulbură roua aceasta poate doar plecarea ta spre infinit spre infinitul lumesc căci tot ce e...
La o artistă
de Mircea Cărtărescu
prieteno, dormi linistita cu capul pe perna mea iar eu voi sta sa ma uit la tine ne-am jucat mult timp unul cu altul sticla de vodca e la jumatate iar noaptea e-n toi tigari mai ai doar vreo doua ce...
La o artistă
de Mircea Cărtărescu
prieteno, dormi liniștită cu capul pe perna mea iar eu voi sta să mă uit la tine ne-am jucat mult timp unul cu altul sticla de vodcă e la jumătate iar noaptea e-n toi țigări mai ai doar vreo două ce...
Ciobănaș cu una...
de Daniel Bratu
Scriu aici misiva mea de jale, nedormit, cu ochii de strigoi, când prin lume umblă-un, coate-goale, ciobănaș cu una sută oi. Și-i așa de cald, că pe la munte se topește piatra ca un sloi de...
eminescu. domnul nostru
de Ion Ionescu
eminescu, domnul nostru m-am întâlnit cu domnul eminescu în tinerețea mea la umbra teiului în floare, era în luna mai când natura nuntea fluturi, nu știu dacă visam ceva mi se părea că el ninge cu...
Adio vară !
de ADRIAN ANGHELESCU
Se micșorează zilele încet În timp ce nopțile se vor lungi Și aerul pe care-l trag în piept Este mai rece-n fiecare zi Iar soarele de-acum se-ndepărtează De parcă s-ar fi supărat pe noi Căldura lui...
Epigrame - de sezon
de Mariana Tanase
Aduc căldurile-acestea transpirația la noi E firesc, acestea toate sunt când vara e în toi. Ce ne deranjează însă este un miros terifiant Care ne sufocă-n lipsă de... deZoNorant! Alelei ! Feciori de...