"Unui lingvist" – 20865 rezultate
0.03 secundeMeilisearchparerea-unui-om-obisnuit
Părerea unui om obișnuit
de Radu Herjeu
nebunul_secolului
Confesiunile unui nebun al secolului
de Gelu Diaconu
profa-la-liceu
Jurnalul unei profe de liceu

clopote
Enciclipedie despre clopote - Trilogia `Proiectul unei limbi universale`
de Ovidiu Oana
Roland Barthes
Roland Barthes (1915–1980) dupa studii de filologie clasica si de teatrologie in anii ’30 si ’40 si dupa o scurta perioada petrecuta ca lector de franceza la Universitatea din Bucuresti, el descopera in anii ’50 lingvistica si semiologia lui Saussure si Greimas. Incepind din 1960, tine cursuri de semiologie si sociologia semnelor la École Pratique des Hautes Études, iar in 1976 este numit, la propunerea lui Michel Foucault, profesor de semiologie literara la College de France. Prieten cu Julia Kristeva si cu Jacques Derrida, Barthes va domina scena culturala a structuralismului francez din anii ’70, oferind o teorie supla a textului, cu generoase inspiratii din literatura, teatru, arte plastice, moda, muzica, dar si din nenumaratele sale calatorii prin lume (Maroc, Japonia, China etc.). Personalitate angajata, deopotriva publica si misterioasa, prestigioasa si marginala, Roland Barthes moare la 65 de ani in urma unui accident de masina. Dintre scrierile sale amintim: Le Degré zéro de...
3 poezii, 0 proze
Amelia Rosselli
S-a născut la Paris în 1930, fiind fiica lui Carlo Rosselli (exilat antifascist asasinat în 1937 împreună cu fratele său Nello Rosselli) și a unei englezoaice. Trăind mult timp în Franța, Anglia, Statele Unite, s-a stabilit la Roma după război, făcând studii literare, filosofice și muzicale. Fiind trilingvă a achiziționat complexitatea lingvistică și culturală specifică unei asemenea formații. A scris în engleză, franceză și italiană cu aceeași naturalețe. A lucrat ca muziciană, traducătoare și a colaborat la reviste precum „Civilità delle macchine”, „Nuovi Argomenti”, „il verri”, „Art and Literature”. A fost prezentată de Pasolini ca poetă în revista „Menabò” din 1963. În Italia a publicat volumele: Variazioni Belliche (Garzanti, 1964, unde autoarea introduce și o importantă autoanaliză tehnică a versurilor sub titlul „Spazi metrici”), Serie Ospedaliera (Il Saggiatore, 1969), Documento (Garzanti, 1976), Primi Scritti (Guanda, 1980), Impromptu (Genova, San Marco dei...
1 poezii, 0 proze
Marcel Gafton
Marcel Gafton (1925-1987) a fost un poet și traducător român. A absolvit studiile liceale la Brăila și alege Facultatea de Drept a Universității din București pe care, însă, nu reușește s-o finalizeze. Încă din vârsta adolescenței, debutează cu poeme în Revista Fundațiilor Regale, primul său volum va apărea însă abia în 1972. Volumele sale îl impun drept un poet de „accentuat rafinament lingvistic”; Ștefan Augustin Doinaș, crede că Gafton este un mare amator de cuvinte ne-poetice cu ajutorul cărora ilustrează „un orizont de candori și miraje, de străvezimi și plutiri”, orizont moral și senzitiv deopotrivă. Marcel Gafton e „un poet fidel lui însuși, cavaler al unei poezii de interior, care gândește într-o încăpere severă” (Emil Manu) și care se impune prin poeme rafinate până la esențe. Altfel spus, acest novator al limbajului poetic este „o individualitate nu numai în cadrul generației războiului, din care face parte, dar și în cel al generațiilor ulterioare de poeți” (Ion Cristofor)....
4 poezii, 0 proze
Nichita Stănescu
Nichita Stănescu, numele la naștere Nichita Hristea Stănescu, (n. 31 martie 1933, Ploiești, județul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din București) a fost un poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române. Considerat atât de critica literară cât și de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”, Nichita Stănescu aparține temporal, structural și formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960-1970. Ca orice mare scriitor, însă, Nichita Stănescu nu se aseamănă decât cu el însuși, fiind considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici și poetici. A fost laureat al Premiului Herder și nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură (1980). În perioada 1944 -...
913 poezii, 0 proze
alexe andreea
Sunt un contrast intre eruptia unui vulcan si linistea oceanului!
6 poezii, 0 proze
Cristian
Am inceput sa scriu undeva prin 92-93. Prima poezie a fost inspirata de versurile piesei "Hey you" (Pink Floyd). Ce-mi placea pe atunci, era ca de multe ori inspiratia venea chiar inaintea somnului. Saream din pat, si puneam repede mana pe ceva de scris, altfel uitam versurile care-mi treceau prin minte... pot spune ca era precum o picatura de roua cazuta in apele unui lac foarte linistit. Citesc putin, in ideea de a nu fi influentat.
7 poezii, 0 proze
Apati Vasile-Cornel
"E liniste iarasi, eterna speranta, Cand cuvantul cade in genunchi si atinge durerea ce inunda ochii limpeziti de lacrimi." Prin promisiuni ma vad pe mine in aceeasi oglinda cuprinsa de spaima de nevazutul chip de ceara ce cuprinde miezul unei calmitati monotone. Se aseamana momentul desfatat de rodul sangeriu al unui trup de zmeura cu atingerea ta blanda ce era sa ma culeaga din obscurul inamic al meu numit captivitate. Prins intre doua lumi, cei ce au aripi si cei ce stiu sa zboare pentru ca aripile-mi cad precum fluturelui toamna, somnambul de vise tomnatice intrat in deriva intr-un peisaj venit odata cu vremurile grele cand coltii demonilor hazardati vor sa strapunga vlaga oricarui zburator. Plecati va spun!Eu inca stiu sa zbor si munca de creatie o fac dupa propriul gust dupa o cerinta divina care ma cheama prin vibratiile celorlalti frati.Simt detaliul oricarui cuvant sau replica unei fraze privita prin ochi buni clari, povesti triste ce vor lasa riduri vor imbatrani privirea...
4 poezii, 0 proze
Dan Giosu
REPERE, Nr.116 29 ianuarie - 5 februarie 2002 Vine o vreme în viața unui individ (fie el masculin, feminin sau, la alegere, androgin) când doar cărțile mai sunt în stare să calmeze și să liniștească tot ce au tulburat ceilalți. Și când spunem cărți, spunem \"Scândura lui Afansol\" a lui Dan GIOSU. Unul dintre prozatorii care ar putea cu ușurință să fie încadrat la optzeciști de către o istorie riguroasă a literaturii. Un simplu cititor, însă, străin de periodizări sau clasificări savante - ar remarca, fără îndoială, că proza scurtă la care s-a înhămat Dan Giosu, se bucură de puternice accente de umor și absurd, ceea ce pentru noi înseamnă deja mult, dacă nu cumva totul. Ioana BRADEA Un prozator neobișnuit Proza poeților sare de obicei peste cal. Și fie că acest cal este un cal de lemn, cal de bătaie, cal beat sau treaz, ea poate fi bună, proastă, realistă, fantastică, suprarealistă, avangardistă, expresionistă, metaforică, sarcastică, absurdă, toate la un loc; poate fi oricum, poate...
0 poezii, 0 proze
Ignacio Garcia Valiño
Ignacio García-Valiño (Zaragoza, 1968), de profesie psiholog, îmbină creația literară cu activitatea de scenarist. Este autorul unui volum de povestiri, "La caja de música y otros cuentos" ( "Cutia de muzică și alte povestiri" ) și a cinci romane: "La irresistible nariz de Verónica" ("Irezistibilul nas al Veronicăi") - Premiul pentru Roman José María de Pereda; "Urias y el rey David" ("Urie și regele David"); "La caricia del escorpión" ("Mângâierea scorpionului") -Premiul Nadal, 1998; "Una cosa es el silencio" ("Una e liniștea"); "Querido Caín" ("Iubite Cain") - cel mai recent roman al său. *** Ignacio García-Valiño es un escritor español, nacido en Zaragoza en 1968. Licenciado en psicología, ha trabajado como orientador psico-pedagógico. Además de su trabajo litarario destaca por escribir guiones cinematográficos. Entre sus obras destacan el libro de relatos La caja de música y otros cuentos, las novelas La irresistible nariz de Verónica, con la que obtuvo el premio...
1 poezii, 0 proze
Gabriel García Márquez
Gabriel García Márquez (n. 6 martie 1927, Aracataca, Columbia) este un redactor și scriitor columbian, care a obținut Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1982, pentru nuvelă și scurte istorii, unde fantasticul și realul sunt combinate într-o lume liniștită de bogată imaginație, reflectând viața și conflictele unui continent. Este cunoscut de către prieteni drept Gabo. Cel mai cunoscut roman al său este: Cien años de soledad (Un veac de singurătate). Gabriel García Márquez s-a născut la data de 6 martie 1927, în municipiul Aracataca, aflat pe Coasta Atlantică Columbiană, ca fiu al lui Gabriel Eligio García și al Luisei Santiaga Márquez Iguarán. A fost crescut de bunicii materni, colonelul Nicolás Márquez și Tranquilina Iguarán, în Aracataca. Copilăria sa este relatată în memoriile sale: Vivir para contarla (Sa trăiești pentru a povesti). În anul 2007 s-a întors în Aracataca, după o absență de 24 ani, pentru a primi omagiul adus în onoarea sa de către guvernul columbian la...
28 poezii, 0 proze
Unui lingvist
de Istoc Virgil
Vorba deodat\' O schimbă, Căci a asudat ...Sub limbă!
Avorbisme
de Ionut Popa
Apoftegma unui geometru: cam multă obtuzitate pe cap pătrat de locuitor! Apoftegma unui culturist: degeaba eşti inteligent dacă n-ai spate... Apoftegma unui om de afaceri: cine nu are linişte să-şi...
Situația de comunicare
de Ionescu Miki-Dan
Situația de comunicare de Dan Ionescu Profesoară de limba română la Facultatea de Litere din Craiova, doamna Cecilia Căpățînă susține cu tenacitate și regularitate, în seria nouă a revistei Scrisul...
O foarte scurta istorie a scrisului
de ion corina
„Limba este întâiul mare poem al unui popor” (Lucian Blaga). Iată o cugetare asupra căreia ne-am putea opri îndelung și tot nu ar fi suficiente ideile pe care le-am putea dezvolta, pornind de la o...
Greșeli morfosintactice în presa scrisă actuală din România
de Daniela Luminita Teleoaca
Este un lucru bine cunoscut – și asupra căruia este inutil să insistăm – că abaterile de la regulile proprii unui sistem lingvistic constituie una dintre sursele modificării sistemului respectiv. Vom...
Și româna se schimbă inevitabil prea mult
de Dragoș Vișan
Și pe mine m-a mirat arbitraritatea semnului lingvistic. O limbă este creată de oameni, iar caracterul său "motivat", nu exclusiv "nemotivat", "arbitrar", precum spunea gânditorul părinte al...
