"Un om de cal(IV)" – 22531 rezultate
0.02 secundeMeilisearchJaufré Rudel
Jaufré Rudel de Blaia a fost un om foarte nobil și generos și prinț de Blaia. Și s-a îndrăgostit de contesa de Tripoli, fără a o fi văzut vreodată, și numai pentru vorbele bune pe care le-a auzit despre ea de la pelerinii ce se întorceau din Antiohia. Și a scris despre ea multe versuri cu melodii bune, dar cu cuvinte simple. Și pentru că voia să o vadă, s-a făcut cruciat și s-a pornit pe mare. Și pe corabie a căzut bolnav și a fost dus la Tripoli aproape mort într-un han. Și aceasta a ajuns la urechile contesei și ea a venit la el, la căpătâiul său și l-a luat în brațe. Și a știut că ea era contesa, și pe loc și-a redobândit vederea și auzul și l-a lăudat pe Dumnezeu pentru că l-a ținut în viață până a văzut-o. Și astfel a murit el în brațele sale. Iar ea l-a așezat în mormânt cu mare cinste în casa Templului. Și pe urmă, în aceeași zi, s-a călugărit pentru durerea pe care a dobândit-o prin moartea lui. Engleză Jaufre Rudel (Jaufré in modern Occitan) was the Prince of Blaye (Princes...
2 poezii, 0 proze
Lorenzo de Medici (zis il Magnifico)
1449-1492 Descendent al familiei de bancheri mecenați Medici, nepot al fondatorului Academiei neoplatonice din Florența, Cosimo, “Părintele Patriei”, fiu al lui Piero dei Medici și al Lucreziei Tornabuoni, Lorenzo de Medici, supranumit Magnificul, a moștenit mai mult de la bunic decât de la tată iscusința în conducerea treburilor de stat și receptivitatea față de artă și față de tot ce e frumos. De foarte tânăr a făcut studii cu iluștri învățați, împletind învățătura cu instruirea politică și călătoriile în peninsulă. După moartea tatălui său ajunge în fruntea statului florentin, pe care îl va conduce cu abilitate timp de 23 de ani. Acești ani constituie perioada cea mai strălucită din istoria Florenței pe care el a ridicat-o la nivelul de model al civilizației Renașterii și al culturii umaniste. Politician de geniu și diplomat neîntrecut, a fost totodată și un om de o vastă cultură și un mare protector al literaturii și artelor. De prețuirea și sprijinul său s-au bucurat cei mai mari...
2 poezii, 0 proze
vladimir nichita
Nascut în București... cu multi ani în urmă. Vârsta nu are importanţă, fiind derizorie. Sunt un om de acţiune,care se vrea natural, atât pe plan spiritual cât și moral. Scriu proză foarte rar, poezia fiind cea ca- re mă preocupă. Trăiesc la Melbourne / Australia. Vladimir Nichita/Australia.
6 poezii, 0 proze
Dumitru Popescu
Dumitru Popescu, zis „Dumnezeu”, (n. 1928, Turnu-Măgurele) este un om politic, jurnalist, prozator, poet și memorialist român. Absolvent de științe economice, Popescu intră în Partidul Muncitoresc Român în 1953. În anii 1950 și 1960 activează ca jurnalist la publicații precum Contemporanul, Scînteia tineretului și Scînteia. În perioada 1962–1965 este vicepreședintele Comitetului de Stat pentru Cultură. Este primit în Comitetul Central al P.C.R., unde înaintează rapid în funcție, astfel încât din 1969 face parte din Comitetul Politic Executiv (CPEx). În anii 1970 a devenit un om de încredere al șefului statului, Nicolae Ceaușescu, și a contribuit la construirea cultului personalității acestuia. Porecla „Dumnezeu”, a cărei origine este incertă, sugerează întâietatea opiniilor lui Popescu în aplicarea cenzurii politice. În general echilibrat în această activitate, politicianul a adoptat uneori poziții excesive. Scrierile literare ale lui Popescu sunt puțin cunoscute. Începând din anii...
1 poezii, 0 proze
Dario Fo
Dario Fo (n. 24 martie 1926, Sangiano, Italia) este un scriitor, scenograf, dramaturg, pictor, actor și regizor italian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1997. Este faimos atât pentru textele teatrale de satiră politică și socială, cât și pentru implicarea în viața politică. Fo, ca actor, regizor, scenograf, damaturg, costumist, impresar al propriei companii teatrale (dar și ca pictor) este cu siguranță un om de teatru complet. Într-un interviu acordat in 1962 declara cu ironie: "Autorii neagă că aș fi un autor. Actorii neagă că aș fi un actor. Autorii îmi spun: tu ești un actor care face pe autorul. Actorii îmi spun: tu ești un autor care face pe actorul. Nici unii nu mă vor în propria categorie. Doar scenografii mă tolerează." În ultimii ani, producția lui Fo a continuat să urmărească cele două străzi paralele: comedia farsă (Diavolul cu țâțe, 1997) și monologul construit după modelul arhetipului Mistero buffo (de la Lu santo jullare Francesco din 1999 la...
0 poezii, 0 proze
Mindren Izabela
Mama m-a născut la Codlea, Brașov, într-o familie de maghiari catolici săraci. Bunicul ei a fost rabin, iar tatăl - preot. De tânără a învățat limba germană, pe care a predat-o la o școală primară din Brașov. În timp ce fratele ei mai mic, Zalman, a devenit un om de afaceri prosper în Ungaria, din 1985 ea s-a orientat spre poezie. În timpul unei șederi în Franța l-a cunoscut pe poetul comunist Jean Paul Grindel ,fiul lui Eugène Emile Paul Grindel cu care s-a căsătorit. La încurajarea lui, a intrat, în anul 1998, in partidul neocomunist PSDR.
1 poezii, 0 proze
cernea rodica
Un om iubitor de oameni!
65 poezii, 0 proze
delia schipor
multi ar spune ca nu sunt un om demn de luat in seama si,e adevarat,nu am realizat lucruri extraordinare,dar cred ca sunt speciala in virtutea faptului ca am fost creata(ca,de altfel,toti oamenii,dar dintre care multi nu vor sa creada acest lucru sau sa tina cont de el),ca exist si ca,deci,am posibilitatea de a lasa in aceasta lume,in urma mea,o dara de lumina
1 poezii, 0 proze
C.Victor
Sunt un om care inca mai crede in romantism,bunatate,generozitate,decenta,verticalitate si poezie .Ma numesc C Victor ,calatoresc tot anul pe mapamond si incerc sa procesez cu mintea mea tot ce mi se intampla.Am gasit acest site si incerc sa postez in pagina mea trairi aleatorii.Mentionez ca nu am valente de om al literelor dar respectul meu e nemarginit pentru cei consacrati....genii in ale scrisului.
2 poezii, 0 proze
eu_ lory
eu shi cu mine... un om destul de singur shi de instrainat de lumea in care se afla pur shi simplu eu shi cu mine...
24 poezii, 0 proze
Un om de cal(IV)
de Nichita Stănescu
Numai între ceea ce nu este și între ceea ce nu este, inima mea este mare, și trupul meu este mai mare decât inima mea și trupul calului este mai mare decât trupul meu
Ideal
de George Coșbuc
I Venise fata de-mpărat Cu alte fete pe-nserat S-aducă apă din izvor - Din zări un tânăr călător, Sosind pe-acolo, s-a rugat Să bea din cana lor. Iar fata de-mpărat i-a dus Cofița ei; și când i-a...
Un r şi trei de i, realul, iraţionalul, imaginarul şi Infinitul
de Ioan-Mircea Popovici
Pe urmele Anei am ajuns la Zidul Alb Din zid creştea o iederă Şi ierburi înalte până la cer… Nu te grăbi să judeci omul că nu ştii ce judeci… Ia dilema acesta: dintre Pi şi e, poţi spune care-i mai...
Codrin - IV -
de Emil Iliescu
Se înălțase Codrin ca la zece ani, când Ilarie începuse să-i destăinuie din vraja ce acoperă sufletul omului de munte, atunci când sfios intră prin rânduiala tainică a pădurii pentru a descoperi...
Scrisorile de dragoste
de Nichita Stănescu
I Muzica este un răspuns căruia nu i s-a pus nici o întrebare. II Ioachim spuse: Singurul fapt care nu este un fapt al lucrurilor, ci un fapt în sine mișcător este cuvântul. Ioachim zise: Cuvântul...
Popasul albastru - IV -
de Emil Iliescu
M-am trezit brusc spre miezul nopții. Am privit la Manzur, cufundat într-un somn profund. Era atât de tânăr și fără minte! Ca și mine, de altfel. Un student la Litere ce visam să-mi împlinesc într-o...
Apus de soare
de Barbu Ștefănescu Delavrancea
ACTUL IV O cameră a castelului. în fund, un pat de stejar cu perdele de in. Perdelele acoperă patul. Lângă pat, o piele de urs și două de lup. O masă. Pe masă, felurite doftorii și paharul de...
Fragmente de oglinda IV
de Vasile Mihai
Prietene, povestea e veche și încolțește ivoriu acum doar peste umberele muzeului de ceara. Dar dă-mi mâna, dă-mi mâna și vino, fii binevenit în lumea palidă a copilăriei ascunse printre flori de...
Blăstăm de mamă
de George Coșbuc
Legenda poporală din jurul Năsăudului I Frunză verde tulburea, Avea Lena - nici ca ea - Trei feciori frumoși avea; Trei feciori și-o fată mare Lena cea veselă are. Trei feciori ca niște zmei, De-a...
Balada celui mântuit
de mariniuc viorica
I A fost odată, ca niciodată, Pe-un drum de țară, lâng-un copac Și o fântână abandonată, A fost odată un om sărac. Avea o casă ca vai de lume, O barbă rară și-un trup firav; Când avea sare, n-avea...
